Sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Aderarea României la spațiul Schengen al Uniunii Europene a dus a dus la o creștere atât a turismul balnear în Ungaria, cât și a turismul de cumpărături în România în luna ianuarie, potrivit unei analize realizate de Krónika Online.
La o lună de la aderarea României la spațiul Schengen, pe 31 ianuarie, a avut loc la Battonya, județul Békés (Ungaria), reuniunea inaugurală a Grupării Teritoriale Europene (GECT), inițiată de cinci localități maghiare și cinci localități românești situate de-a lungul frontierei. Printre participanți s-a numărat și Ernő Görgényi, primarul orașului Gyula, care a subliniat că turismul din orașul balnear, frecventat de români încă dinaintea aderării la Schengen, a resimțit efectele eliminării controalelor la frontieră.
„Deocamdată, avem la dispoziție doar numărul de vizitatori ai Băii Castel Gyula. Pe baza acestor date, putem observa că stațiunea balneară a avut cel mai mare număr de vizitatori în luna ianuarie din ultimul deceniu. Comparativ cu numărul foarte mare de bilete vândute în aceeași lună a anului trecut, s-a înregistrat o creștere de 22%, pe care o putem atribui în mod clar aderării la Schengen. Numărul oaspeților români a crescut cel mai mult”, a declarat anterior Ernő Görgényi pentru Krónika.
Potrivit acestuia, în ianuarie 2025, numărul turiștilor străini a crescut cel mai mult în Gyula și regiunea sa cu 50%.
De asemenea, conform analizei, numărul turiștilor autohtoni (maghiari) a crescut în Gyula și în regiunea sa cu 16%. Nu doar numărul și proporția vizitatorilor străini și autohtoni au înregistrat creșteri, ci și numărul de înnoptări ale turiștilor străini, care a fost mai mare cu 45% față de aceeași lună a anului precedent.
„Gyula și regiunea sa sunt o destinație turistică pe tot parcursul anului, oferind numeroase activități de înaltă calitate în fiecare sezon. (…) În funcție de oferta de programe, oaspeții hotelurilor beneficiază de servicii de cazare premium. Aceștia au la dispoziție activități și experiențe gastronomice care fac odihna și relaxarea atractive chiar și iarna. Motivul principal al creșterii numărului de turiști străini este, fără îndoială, deschiderea frontierei Schengen. Acum, trecerea graniței este mult mai rapidă și mai simplă pentru cea mai importantă sursă de turiști – România – ceea ce reduce durata călătoriei și elimină „tensiunile” asociate trecerii frontierei”, a declarat Aliz Komoróczki, director general al Gyula Tourism Nonprofit Ltd.
Potrivit analizei, aderarea României la spațiul Schengen a facilitat considerabil viața locuitorilor din zona de frontieră româno-ungară. Eliminarea controalelor periodice nu doar că permite treceri mai rapide ale graniței, dar a dus și la deschiderea permanentă a unor drumuri secundare, anterior disponibile doar pentru perioade limitate. Astfel, locuitorii beneficiază de rute alternative, reducând nu doar timpul de călătorie, ci și distanța.
De exemplu, punctul de trecere a frontierei dintre Dombegyház (Ungaria) și Kisvarjas (Variașu Mic, România) este utilizabil liber din 1 ianuarie 2025, ceea ce a redus distanța dintre Dombegyház și Arad la 19 kilometri (față de aproape 40 km prin punctul Battonya-Tornya, folosit anterior).
Chiar și înainte de aderarea la Schengen – când punctul de trecere a frontierei Kisvarjas era deschis doar sâmbăta – locuitorii din zona de frontieră obișnuiau să călătorească frecvent la Arad pentru cumpărături. Lajos Krista, un locuitor din Dombegyház, declara într-un raport anterior că își face cumpărăturile o dată la două săptămâni, deoarece alimentele de bază sunt mai ieftine în supermarketurile din România.
De asemenea, unele produse sunt mai accesibile decât în Ungaria datorită TVA-ului mai redus.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Locuitorii microregiunii așteaptă din 2012 deschiderea completă a traseului dintre Feketegyarmat (Iermata Neagră) și Dénesmajor, lucru care a devenit realitate la 1 ianuarie 2025.
„Există trafic chiar și noaptea”, a declarat pentru Krónika Róbert Téglás, viceprimarul municipiului Nagyzerénd (Zerind), de care aparține Feketegyarmat.
Potrivit acestuia, eliminarea controalelor la frontieră a ușurat semnificativ viața localnicilor.
„Distanța de la centrul orașului Nagyzerénd la Gyula este acum de doar 25 de kilometri. Până în 2025, prin Gyulavarsánd (Vărșand), trebuia parcurs aproape dublu. Mulți locuitori din Zerind s-au mutat la Gyula, Sarkad sau Doboz, iar acum le este mai ușor să își viziteze locuințele”, a adăugat viceprimarul.
Turiștii din Ungaria vin în România pentru cumpărături
În parcarea unui supermarket din Pécska (Pecica), județul Arad, un corespondent Agerpres a observat că 11 din cele 40 de mașini aveau numere de înmatriculare maghiare. Cu alte cuvinte, un sfert dintre clienți proveneau din Ungaria.
Localnicii din Battonya vin frecvent la cumpărături în Pécska, iar printre produsele cumpărate se numără ulei de gătit, carne de pui și porc, paste, hrană pentru câini și produse de uz casnic.
„Avem mulți vecini români în Battonya, care ne-au recomandat să venim la cumpărături aici. Multe produse sunt cu 20-30% mai ieftine – de exemplu, conservele de mâncare pentru câini costă aproape jumătate față de Ungaria. De asemenea, distanța este de doar 20 km, deci merită”, a spus un cuplu de pensionari maghiari.
Doi tineri din Dombegyháza au mai spus că, de fiecare dată când trec în România, își alimentează mașinile, deoarece combustibilul este mai ieftin.
„Am cumpărat unelte de grădinărit de la piață la jumătate de preț față de Ungaria și am găsit făină cu 40% mai ieftină în magazin; dar și uleiul de gătit, carnea, ouăle și laptele, de exemplu, costă mai puțin. Dacă calculez corect, în medie ajungem să cumpărăm cu cel puțin douăzeci la sută mai ieftin aici”, a spus unul dintre tineri.
Potrivit analizei, nu există probleme legate de neînțelegerile lingvistice, deoarece în Pécska locuiesc mulți etnici maghiari, deci sunt mulți maghiari care lucrează în magazine. În plus, unii dintre cumpărătorii din Ungaria pot vorbi limba română la un nivel de bază.
Potrivit primarului Péter Antal, maghiarii obișnuiau să vină aici la cumpărături în număr mare chiar și înainte de aderarea la Schengen, dar numărul lor a crescut simțitor de la 1 ianuarie.
„În ziua de piață, în principal maghiarii vin la cumpărături și, de obicei, vizitează și depozitele de materiale de construcții”, a declarat Casian Toma, primarul localității Nagypél (Pilu) de la granița româno-ungară, Casian Toma.
Acesta a mai subliniat că localitatea Gyulavarsánd (Vărșand) din apropiere, cunoscută pentru trecerea frontierei, a devenit și ea o destinație pentru cumpărătorii maghiari.
„Zilele trecute am fost într-o misiune cu pompierii voluntari în Varsánd, iar în drum spre casă ne-am oprit la un supermarket, iar magazinul era plin de clienți maghiari. Mulți oameni vin din Gyula sau din zona Elek doar pentru a își alimenta mașinile”, a spus el.
De asemenea, orașele vecine Pécska și Battonya caută împreună finanțare pentru a restaura drumul istoric dintre cele două așezări, ceea ce ar reduce distanța la 12 kilometri, și intenționează să lanseze un serviciu de autobuz cu program regulat între cele două orașe.
