Sursa Foto: Pexels.com
Fermierii români se vor orienta tot mai mult înspre dezvoltarea de produs finit, iar organizarea și accentul pe calitate pentru a ajunge în piață devin tot mai importante, crede Marius Dumitrașcu, care administrează o fermă de 300 de ha în Vaslui.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Dumitrașcu s-a întors recent din Marea Britanie, iar în ferma familiei se produce grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Administratorul se gândește la diversificare și extindere.
„Deocamdată, nu renunțăm la aceste culturi, dar în ultimii doi ani am încercat și puține culturi de nișă, gen năut. Încercăm. Anul trecut am pus și un pic de muștar, să vedem cum evoluează în zona noastră climatică, dacă merită sau nu. Vedem și proiecția Uniunii Europene în ceea ce privește așa-zisele covoare verzi, poate reușim într-un an să scoatem și un produs, pe semințe pentru aceste covoare verzi. Dacă vorbim de produs finit, deocamdată, la dimensiunile pe care le avem, nu avem puterea de procesare a grâului, să-l transformăm în făină. Costurile sunt destul de mari. Așa că încercăm produse de nișă”, a spus fermierul-antreprenor, pentru Economedia.
Acesta spune că, dincolo de nevoia de tehnologizare, o altă tendință ar fi orientarea înspre realizarea de produse finite.
“În următoarea perioadă cred că se va merge mult înspre dezvoltarea de produs finit, aici e bătaia mare. Am auzit de multe proiecte, cel puțin prin sud, pe prelucrarea de mazăre, a uleiului vegetal. Se va produce mult ca produs finit în România în următoarea perioadă, dar cred că vom avea nevoie într-adevăr de susținerea statului și de finanțări. Ne dorim mult și văd o tendință de piață în direcția asta de a transforma un produs finit și nu numai de a vinde grâu în stare brută. Am devenit o țară de materie primă în momentul de față. Nu înțeleg de ce importăm pâine congelată din altă țară, când am putea să dăm o plus valoare aici. Adică e loc și de pâinea congelată și de mărul din Polonia, dar e un volum prea mare de acolo, având în vedere ce putem produce noi aici”, consideră Dumitrașcu.
O altă tendință ține de organizarea între fermieri.
“Piața trebuie un pic structurată și organizată, cu mici cooperative. Nu trebuie să fie imense, dar e nevoie de un pic de organizare. Adică: tu pui castraveți, tu pui roșii, tu pui salată. Ideea este să ai o perspectivă în piață, când să ieși, cum să ieși ca să maximizezi profitul. Deocamdată, mi se pare un pic de heirupism la capitolul ăsta, dar ușor-ușor ne organizăm”, spune Dumitrașcu, care a inițiat o astfel de asociere, alături de câțiva fermieri.
“În Anglia am vizitat la un moment dat o fermă de 800 de hectare, cu vaste domenii cu tot felul – de la fructe de pădure, cartofi și ce mai aveau ei pe acolo. Mi-au atras atenția căpșunile. Acestea erau plantate la o diferență, la anumite perioade de timp, tot timpul erau făcute în solarii și erau 2 săptămâni între ele de la plantare. Și i-am întrebat de ce nu le pun pe toate o dată. Păi nu! Că de pe bucățica asta se vinde acum, pe bucățica asta se vinde mai încolo, nu scoateau totul deodată. ca să mențină prețul”, povestește Dumitrașcu.
Acesta subliniază că o altă temă la care trebuie lucrat e calitatea.
“Și aici trebuie să lucrăm și să nu mai facem doar volume, hai să facem și un pic de calitate! Țin minte că și acolo, în UK, erau contracte (între ferme) cu marile lanțuri de supermarketuri și aveau un control de calitate și dacă nu se încadrau în parametri aveau toate șansele să le fie refuzată marfa. Țineau enorm de mult la chestia asta. Aici mai avem un pic de lucru și să fim un pic serioși când scriem pe produsul ăla: “made in Romania”. Adică să știm că aici e brandul de țară. Dacă scrie made in Romania pe ambalaj, să fim siguri că e un produs bun bun”, spune Dumitrașcu.
