România își va asuma la Summit-ul NATO de la Haga că va crește etapizat bugetul de apărare și va lua un credit pus la dispoziție de Comisia Europeană pentru dotarea suplimentară pentru apărare, urmând ca comenzile să meargă către industria locală de apărare. Bolojan a mai precizat că hidrocentralele aflate în diferite stadii de execuție vor deveni proiect de siguranță națională, după cum a scris Economedia anterior aici.
Principalele declarații:
În această după amiază s-a terminat ședința CSAT. Pe ordinea de zi au fost mai multe subiecte în domeniul apărării naționale care au fost aprobate.
Un proiect important este cel privind creșterea capacității de apărare până în 2030. Se urmărește creșterea bugetului pentru apărare, etapizat, astfel încât România să fie alături de partenerii europeni un contributor la apărarea Europei.
Ministrul Apărării a fost mandatat ca în discuțiile tehnice care vor pregăti summitul NATO de la Haga să își asume creșterea etapizată a bugetului de apărare.
Al doilea element este accesarea creditului pus la dispoziție de Comisia Europeană pentru dotarea suplimentară pentru apărare.
S-a format un grup de lucru condus de cancelaria premierului și susținut de ministerele Apărării și Economiei care va pregăti aplicația României pentru accesarea creditului.
Creditul va avea o durată de rambursare de 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.
România își poate îmbunătăți astfel capacitățile de apărare pentru anii următori, fără o presiune prea mare pe buget.
Realizarea acestor investiții se va realiza în bună parte prin comenzi către industria din România, publică și privată.
România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita a fi finanțate prin programul de creditare asigurat de UE.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Al doilea subiect a fost Legea apărării naționale, proiect care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat, pentru a avea toată legislația adusă la zi.
Două dintre legi au fost votate de parlament și în cursul lunii mai vor fi promulgate.
Avizarea acestei legi permite introducerea ei în parlament și sper ca până la finalul lunii mai legea să fe aprobată.
A patra lege e în fază de analiză la guvern și la finalul lunii mai ar urma să intre la avizare în CSAT.
Al treilea subiect a fost actualizarea planului național privind mobilitatea militară. Cuprinde principalele proiecte care asigură mobilitatea civilă, pe lucrări de infrastructură, dar și mobilitatea militară.
Un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este e direcția nord-sud.
Proiectul noului pod peste Dunăre aflat în faza de proiectare este un proiect important în acest plan.
Al patrulea punct a fost acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranță națională.
Avem în lucru hidrocentrale care nu sunt finalizate nici în prezent, datorită unor aspecte birocratice, procese pe rol, lipsă avize de mediu etc.
Puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creșterea cu 10% a puterii instalate pe hidro.
Este o energie ieftină, curată, constantă și sigură și ar permite în anii următori, alături de nuclear, o independență energetică a României, siguranță și foarte probabil condiții mai bune, un preț mai mic al energiei și competitivitate mai bună a economiei naționale.
Acest proiect este considerat de siguranță națională și va intra în circuitul de avizare. Estimăm o formă finală în luna mai și va intra în procedura parlamentară.
După aprobarea lui vom putea începe cât mai rapid lucrările de finalizare a hidrocentralelor și în maxim trei ani cele 10 hidrocentrale care nu sunt finalizate să poată intra în producție.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi figurând, printre altele, participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030 şi proiectul de lege a apărării naţionale.