11 CANDIDAŢI – 4 independenţi. Cinci candidaţi au fost în cursă şi în noiembrie 2024. Două femei candidează pentru Cotroceni

Ordinea pe buletinul de vot este următoarea:

• Poziţia nr. 1 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor

• Poziţia nr. 2 – GEORGE-CRIN-LAURENŢIU ANTONESCU – Alianţa Electorală România Înainte

• Poziţia nr. 3 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvaţi România

• Poziţia nr. 4 – CRISTIAN-VASILE TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român

• Poziţia nr. 5 – MARCELA-LAVINIA ŞANDRU – Partidul Umanist Social Liberal

• Poziţia nr. 6 – VICTOR-VIOREL PONTA – candidat independent

• Poziţia nr. 7 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie

• Poziţia nr. 8 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale

• Poziţia nr. 9 – JOHN-ION BANU-MUSCEL – candidat independent

• Poziţia nr. 10 – PETRU-DANIEL FUNERIU – candidat independent

• Poziţia nr. 11 – NICUŞOR-DANIEL DAN – candidat independent

DATE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE  PRIVIND  NUMĂRUL ALEGĂTORILOR

• Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 17.988.031 de cetăţeni;
• Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 1.016.350 de persoane;
• Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 20.314 cetăţeni;
• Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.085 cetăţeni;
• Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul www.votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 2.235 cetăţeni.

Au fost organizate 18.979 de secţii de votare pe teritoriul României şi 965 de secţii de votare în străinătate, unde sunt cu 15 secţii de votare mai multe decât în cazul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare desfăşurate în anul 2024.

18.587 de secţii de votare, reprezentând 97,94% din totalul celor 18.979 de secţii de votare organizate pe teritoriul României, îndeplinesc criteriile minimale pentru a asigura accesul alegătorilor cu mobilitate redusă.

PROGRAMUL DE VOT

Votul în ţară începe duminică,ora 07:00, şi se încheie la ora 21:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.

Votul în străinătate a început în 1 mai, la ora 22.00, ora Românei, odată cu deschiderea secţiei de votare din Auckland, Noua Zeelandă.

Votarea în străinătate la alegerile prezidenţiale se desfăşoară pe durata a trei zile pentru fiecare tur de scrutin (2, 3 şi 4 mai 2025, respectiv 16, 17 şi 18 mai 2025).

Votarea în străinătate a avut loc în zilele de vineri şi sâmbătă, de la ora locală 07:00, şi s-a încheiat, la ora locală 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23:59 pentru cetăţenii care, la ora locală 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot). În ziua de duminică, votarea în afara ţării începe la ora locală 07:00 şi se încheie la ora locală 21:00, fără a depăşi ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

CUM ŞI UNDE SE POATE VOTA

Alegătorul din ţară îşi poate exercita dreptul de vot în următoarele condiţii:

  •  în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă;
  •  în cazul în care are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al municipiului Bucureşti decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar îşi poate exercita dreptul de vot la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară;
  •  în cazul în care se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară;
  •  în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă acesta nu este înscris în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
  •  în cazul în care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.

Totodată, alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secţie de votare organizată în afara ţării.

Alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării:

  •  cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie;
  •  buletinul de identitate;
  •  paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic;
  •  paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic;
  •  în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

OBSERVAREA ALEGERILOR

159 de observatori internaţionali au fost acreditaţi de Autoritatea Electorală Permanentă la alegerile pentru Preşedintele României din acest an. La alegele din noiembrie 2024 au fost acreditaţi 88 de observatori internaţionali.

Printre obsevatorii acreditaţi pentru alegerile de duminică se numără organizaţii internaţionale partenere, precum RECEF (Le Réseau des compétences électorales), A-WEB (Asociaţia Mondială a Organismelor Electorale) şi Swiss Democracy Foundation, dar şi autorităţi electorale internaţionale, respectiv: Comisia Electorală Federală a SUA, Oficiul Electoral de Stat al Estoniei, Comisia Electorală Centrală a Lituaniei, Comisia Electorală a Maltei, Institutul Electoral Naţional al Mexicului, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală a Bosniei şi Herţegovinei, Consiliul Electoral Suprem al Republicii Turcia, Comisia Electorală a Africii de Sud, Comisia Electorală a Republicii Filipine, Biroul Electoral Naţional al Ungariei, Comisia Electorală Centrală a Albaniei, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, Instanţa Superioară Electorală Independentă a Tunisiei, Comisia Electorală Centrală a Republicii Kazahstan şi Comisia Electorală a Indiei.

Totodată, la Programul de observare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 participă reprezentanţi ai misiunilor diplomatice la Bucureşti ale Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Canadei, Franţei, Norvegiei, Suediei, Ungariei, Turciei şi Republicii Kazahstan.

Pe lângă Programul electoral de observare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025, organizat de către Autoritatea Electorală Permanentă, procesul electoral din acest an este observat şi de reprezentanţi ai OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi ai Adunării Parlamentare a OSCE, dar şi de jurnalişti străini, care, la rândul lor, au fost acreditaţi de către AEP.

”Observarea alegerilor este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcţionări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Vizita observatorilor internaţionali are rolul de a facilita schimburile de experienţă cu specialişti din instituţii omoloage, precum şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul electoral, respectiv de a promova bunele practici în materie electorală dezvoltate de România. Observatorii internaţionali acreditaţi participă la sesiuni de informare referitoare la cadrul normativ naţional care reglementează alegerile pentru Preşedintele României, dar şi la modul de organizare a procesului electoral din ţara noastră. Întâlnirile vor include şi discuţii privind  desfăşurarea alegerilor din perspectiva practicilor şi a soluţiilor implementate pentru asigurarea securităţii informatice şi a provocărilor care pot apărea în mediul online, în perioada electorală”, precizează AEP.

De asemenea, observatorii internaţionali acreditaţi vor fi prezenţi în ziua alegerilor în secţiile de votare pentru a observa desfăşurarea procesului electoral organizat cu ocazia  alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025.

Pentru observarea alegerilor prezidenţiale de duminciă au fost acreditaţi 87 de jurnalişti străini. În noiembrie 2024, au fost acreditaţi 32.