Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune în pachetul financiar 2028- 2034, iar Franţa şi Germania s-au alăturat demersului României în acest sens, a anunţat joi ministrul Agriculturii, Florin Barbu, potrivit Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„În primul rând, resping ceea ce a propus Comisia Europeană. Eu am susţinut în Consiliul de miniştri – Agrifish ca politica agricolă comună să rămână separată de fondurile de coeziune. Sigur, am avut discuţii cu colegii mei omologi din Franţa şi Germania, care s-au alăturat demersului României de a merge în continuare pe politica agricolă separată, cu cei doi piloni – FEGA şi FEADR. Eu zic că lucrurile nu vor rămâne aşa şi am avut o discuţie inclusiv cu formele asociative din COPA-COGECA. L-am înştiinţat şi pe domnul preşedinte al României, Nicuşor Dan, care ştie despre această situaţie. Ştiu că s-a discutat şi în campania electorală şi peste tot că agricultura trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune”, a precizat Florin Barbu, după discuţiile avute cu legumicultorii în comuna dâmboviţeană Lunguleţu, relatează Agerpres.
Acesta a explicat motivul pentru care PAC trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune: „pentru că în pachetul total trebuie să îndeplineşti anumite jaloane şi ţinte”. „Dacă mâncarea din România şi din Uniunea Europeană o punem în paralel cu anumite jaloane şi anumite ţinte care trebuie aprobate de fiecare stat membru, cum s-a întâmplat şi cu PNRR-ul din România, unde din datele care au fost furnizate de către ministrul Fondurilor Europene, se pare că a fost un eşec. Dacă amestecăm agricultura cu jaloane şi ţinte, eu nu sunt de acord cu acest aspect, iar în continuare în Consiliul Agrifish nu voi vota până când Politica Agricolă Comună nu este separată de fondurile de coeziune”, a subliniat Barbu.
Întrebat care sunt primele trei puncte care ar afecta fermierii români în contextul menţionat, ministrul a transmis că, în primul rând, este vorba de plafonarea pe fermă. „S-a încercat în ultimii 10 ani de două ori să se plafoneze subvenţia pe hectar pe fermă. Lucrul acesta nu a fost acceptat şi n-o să fie acceptat în continuare şi v-am spus avem peste 50 plus unu în Consiliul de Miniştri vot împotriva acestui lucru”, a menţionat Barbu.
În al doilea rând, el a menţionat faptul că subvenţiile şi investiţiile în agricultură nu pot fi legate de anumite jaloane.
„Nu trebuie să legăm agricultura şi plăţile directe, subvenţiile şi investiţiile în agricultură de anumite jaloane şi anumite lucruri pe care Comisia Europeană vrea să le pună statului român, aşa cum le-a pus şi în PNRR. Consider că acest lucru poate afecta decontarea şi statul român să piardă miliarde de euro de la Comisia Europeană, pentru că ştim ceea ce s-a întâmplat atunci când nu ai un jalon îndeplinit: Uniunea Europeană nu-ţi dă acea tranşă de bani. Asta înseamnă că acei bani care trebuia să vină pentru fermierii români pot să nu mai ajungă de la Uniunea Europeană şi noi trebuie să venim pe bugetul de stat. Nu cred că România îşi permite în momentul de faţă un astfel de buget, având în vedere şi deficitul bugetar pe care îl România îl are”, a adăugat şeful de la Agricultură.
Nu în ultimul rând, Barbu a menţionat că a crescut cofinanţarea de la 15% la 30% pe toate fondurile, inclusiv la fondurile de coeziune şi la cele din agricultură. „În România este o cofinanţare de 30% acum, aşa cum este trecut în acest pachet. Dacă mergem pe o cofinanţare cu 15% în plus, gândiţi-vă că la un pachet de 16 miliarde de euro cât beneficiază agricultura, sumele vor fi foarte mari atunci, atunci iar nu putem să mai reglăm deficitul bugetului de stat. De aceea resping şi acest aspect. Mai mult decât atât, îmi doresc să rămână în continuare cei doi piloni, FEGA şi FEADR”, a transmis ministrul Agriculturii.
Întrebat ce ar putea face preşedintele României în acest sens, Barbu a răspuns: „Preşedintele va avea drept de vot la nivelul Comisiei Europene. Este ultimul vot care care se dă pe tot ceea ce înseamnă pachet financiar 2027- 2034. De anul acesta încep negocierile. Negocierile se fac în consiliile de miniştri, apoi merg către Comisie, iar votul decisiv va fi dat de către preşedintele României”, a explicat Florin Barbu.
Acesta a fost prezent joi în comuna dâmboviţeană Lunguleţu, unde legumicultorii s-au plâns că nu pot să îşi irige culturile, pentru că reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) au susţinut că fermierii au captat ilegal apa din râul Dâmboviţa.
Context. Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Una dintre cele mai vizibile modificări din propunerea de buget a lui von der Leyen reprezintă fuziunea celor două mari pachete bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru agricultori, și fondurile de coeziune.
Acestea vor fi reunite sub pilonul de „planuri naționale de parteneriat regional”, cu un buget de 865 miliarde de euro.
Vor fi alocate 300 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor și pescarilor. Aceasta include o rezervă agricolă dublată.
La coeziune, vor fi alocate, pentru regiuni mai puțin dezvoltate, un minimum de 218 miliarde de euro.
Fermierii europeni au protestat miercuri în fața instituțiilor europene, față de planul Comisiei Europene de reformă a politicii agricole comune.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, respinge reducerile bugetare fără precedent ale Politicii Agricole Comune (PAC), deputații europeni acuzându-l că distruge sistemul de subvenții agricole.
Hansen a insistat că PAC rămâne o politică independentă, cu plăți directe garantate pentru fermieri. Deși bugetul total al PAC se va reduce de la 387 de miliarde de euro la 300 de miliarde de euro, el a afirmat că reducerea „rămâne aproximativ aceeași” în termeni reali.
Însă calculele Euractiv sugerează că reducerea se ridică la aproape 30% în prețurile din 2025.
România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de Comisia Europeană, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034.
Potrivit acestuia, noile planuri privind Politica Agricolă Comună (PAC) și politica de coeziune riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale.
Citește și:
