Miniştrii Finanţelor din Uniunea Europeană consideră că actuala creştere a preţurilor de consum se va opri anul viitor, iar nivelul ridicat al datoriei publice provocat de pandemie trebuie să fie redus, dar într-un mod în care să nu afecteze creşterea economiei, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Luna trecută, inflaţia anuală în zona euro a urcat la 4,1%, de la 3,4% în septembrie. Acest avans începe să îi îngrijoreze pe miniştrii de Finanţe, care sunt preocupaţi că această creştere ar putea să alimenteze o majorare mai puternică a salariilor, ceea ce ar genera o spirală inflaţionistă.
“Deşi această creştere a preţurilor este provocată, în mare măsură, de factori temporari, este mai persistentă decât am anticipat, datorită solidităţii redresării economiei. Dar continuăm să ne aşteptăm la modificarea şi scăderea inflaţiei în 2022 şi în 2023”, a afirmat Paschal Donohoe, preşedintele Eurogrupului (miniştrii de Finanţe din zona euro).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Preţurile la energie au un impact decisiv asupra creşterii inflaţiei, iar fenomenul va fi unul temporar, urmând probabil să se reducă în prima jumătate a anului următor”, a declarat luni comisarul european al Economiei, Paolo Gentiloni.
De asemenea, oficialii UE au început discuţiile cu privire la o reformă a regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere, care limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB, în ideea de a le ajusta la realităţile economice de după pandemie, caracterizate prin datorii publice ridicate şi investiţii mari, necesare pentru combaterea schimbărilor climatice. În forma actuală, regulile bugetare cer reduceri anuale ale datoriilor publice care sunt prea ambiţioase pentru majoritatea ţărilor membre UE şi oferă prea puţin sprijin explicit pentru investiţiile guvernamentale.
“Nu am auzit propuneri care să se concentreze pe schimbarea tratatelor sau pe plafonul privind deficitul şi datoria. Există o conştientizare majoră pentru a găsi moduri serioase de reducere a deficitului şi datoriei, chiar dacă sunt mai puţin costisitoare decât în urmă cu 20 de ani, dar într-un mod care să sprijine creşterea economiei, ceea ce nu este întotdeauna uşor. Încă nu avem un consens în această problemă, dar toţi sunt conştienţi că este o problemă care trebuie rezolvată”, a declarat Paolo Gentiloni.
Însă, guvernele statelor membre au opinii divizate cu privire la amploarea modificărilor necesare. Statele membre din sudul Europei sunt mai interesate decât statele din nordul continentului de relaxarea prevederilor referitoare la reducerea datoriilor şi conferirea unui statul special investiţiilor, de exemplu prin excluderea lor de la calculul deficitului.
