Sursa foto: Pixabay
Criza sanitară prin care trece întreaga planetă a afectat modul de organizare a activității de business, dar și tipologia de produse și servicii pe care le dezvoltă firmele din domeniul Tehnologiei. Unele companii digitale au suferit pierderi dramatice – în domenii precum turismul sau aviația. Pe de altă parte, cele furnizoare de produse și servicii destinate transformării digitale au beneficiat de o creștere spectaculoasă a cererii, arată o analiză publicată de Today Software Magazine. Un număr semnificativ de firme au investit în crearea de noi produse pentru a oferi soluții și a deservi mai bine nevoile crescute din domenii cum ar fi tele-medicina sau tele-munca.
Analiza este semnată de Raluca Bunduchi, lector la University of Edinburgh și Cătălina Crișan, conferențial la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB-Cluj. Cele două autoare menționează că au intervievat 24 de fondatori și manageri ai unor firme de IT care desfășoară activități de dezvoltare de produse și servicii în România. Prima etapă a acestui studiu a avut loc în lunile iunie-iulie 2020 și a vizat identificarea efectelor percepute de firme, în relație cu schimbările manifestate la nivel de procese și produse.
Covid-19 a revoluționat sistemul de tele-muncă, influențând nu doar modul în care firmele își organizează activitatea la nivel intern și relaționează cu partenerii externi, ci și modul în care inovează produsele și serviciile acordate clienților, determinând transformari semnificative pe piață, arată analiza. Unele firme digitale au suferit “pierderi dramatice”, cum sunt cele care aveau activități în domenii precum turismul sau aviația, în timp ce altele, precum cele furnizoare de produse și servicii destinate transformării digitale, au beneficiat de o creștere spectaculoasă a cererii.
Cele mai reprezentative schimbări realizate de către firmele digitale, pentru a răspunde la criză vizează procesele de business, în mod explicit trecerea la tele-muncă, determinând schimbări în procesul de comunicare. Trecerea la sistemul de tele-muncă a condus la efecte de natură economică, iar majoritatea firmelor au observat un impact pozitiv asupra performanței, spun cele două autoare ale studiului. Pe lângă impactul economic, în majoritatea cazurilor s-a observat și un impact social: trecerea forțată la tele-muncă a afectat negativ starea de bine a angajaților.
Au apărut modificări și în ceea ce privește relația cu clienții. “Aceste schimbări au vizat mai cu seamă acordarea facilităților de plată, dezvoltarea de noi activități incluzând oferirea de servicii adiacente și intensificarea comunicării cu clienții pentru a le putea satisface și mai bine nevoile. Pe lângă eforturile de a susține clienții aflați în dificultate financiară, schimbările în relațiile cu aceștia au urmărit și necesitatea de a crește intensitatea comunicării online ca urmare a trecerii la tele-muncă”, arată analiza.
În ceea ce privește procesul de recrutare de personal, reacția cea mai comună a fost una de precauție în ceea ce privește noile angajări – unele au fost anulate sau întârziate. “Pentru a face față cererii suplimentare, s-a recurs fie la parteneriate cu alte organizații, fie la o utilizare mai largă a externalizării de activități. În prima etapă a manifestării crizei Covid-19, s-a observat o instabilitate pe piața muncii, ceea ce a creat noi oportunități de a aborda angajați valoroși, la costuri mai mici, dificil de cooptat înainte de criză. Mai mult decât atât, procesul de recrutare, în condiții de tele-muncă, a deschis noi ocazii de a angaja personal din locuri îndepărtate geografic, identificându-se în acest fel noi surse de eficientizare a costurilor”, potrivit analizei.
În majoritatea cazurilor, criza duce la o schimbare atât în ceea ce privește volumul cererii, cât și a modului în care clienții adoptă decizia de cumpărare.
Pe de altă parte, autoarele analizei arată că un număr semnificativ de firme au investit în crearea de noi produse, pentru a oferi soluții și a deservi mai bine nevoile crescute din domenii cum ar fi tele-medicina sau tele-munca, pentru a compensa scăderea cererii în domeniile afectate de criză. Uneori, aceste produse “noi” se referă de fapt la re-introducerea unor produse abandonate cu luni sau ani în urmă, care sunt revitalizate și adaptate nevoilor actuale. În alte cazuri, firmele au făcut schimbări minore în direcția dezvoltării de noi funcționalități la produsele existente, specifice crizei, precum asigurarea livrărilor fără contact uman sau tururi virtuale.
Puteți citi AICI articolul integral
Merită menționat că, dintre sectoarele cu evoluțiile cele mai favorabile pe parcursul anului 2020, sectorul IT a fost “vedetă”, cu o creștere de peste 20%, după cum notează o analiză a economiștilor de la FSEGA.
“Domeniul IT a fost un domeniu economic mai puțin afectat de perioada de criză și care s-a adaptat, datorită specificului, noului mod de activitate. Și companiile din acest sector însă au fost nevoite să își regândeasca modelul de afacere. La începutul acestei perioade impactul a fost resimțit și de către companiile de IT, în principal din cauza opririi activității marilor clienți ai acestora – de exemplu marii producători auto din vestul Europei, fabrici. Treptat, numărul comenzilor în domeniul digitalizării a început sa crească. Vorbim aici preponderent de clienți din afară, pentru că piața națională, în continuare, reprezintă un procent scăzut al clienților companiilor românești de IT”, a precizat Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster, într-o analiză publicată de Economedia la un de la declanșarea pandemiei. Muntean a mai subliniat că această criză sanitară a evidențiat importanța digitalizării în toate domeniile de activitate (sănătate, educație, administrație publică), iar asta s-a transpus într-o creștere a cererii în acest domeniu.