Analiză. Cum au reacționat companiile IT la criza COVID-19: produse noi, reorientarea în piață, pauză în procesul de recrutare de angajați

Criza sanitară prin care trece întreaga planetă a afectat modul de organizare a activității de business, dar și tipologia de produse și servicii pe care le dezvoltă firmele din domeniul Tehnologiei. Unele companii digitale au suferit pierderi dramatice – în domenii precum turismul sau aviația. Pe de altă parte, cele furnizoare de produse și servicii destinate transformării digitale au beneficiat de o creștere spectaculoasă a cererii, arată o analiză publicată de Today Software Magazine. Un număr semnificativ de firme au investit în crearea de noi produse pentru a oferi soluții și a deservi mai bine nevoile crescute din domenii cum ar fi tele-medicina sau tele-munca.

Analiza este semnată de Raluca Bunduchi, lector la University of Edinburgh și Cătălina Crișan, conferențial la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB-Cluj. Cele două autoare menționează că au intervievat 24 de fondatori și manageri ai unor firme de IT care desfășoară activități de dezvoltare de produse și servicii în România. Prima etapă a acestui studiu a avut loc în lunile iunie-iulie 2020 și a vizat identificarea efectelor percepute de firme, în relație cu schimbările manifestate la nivel de procese și produse.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Covid-19 a revoluționat sistemul de tele-muncă, influențând nu doar modul în care firmele își organizează activitatea la nivel intern și relaționează cu partenerii externi, ci și modul în care inovează produsele și serviciile acordate clienților, determinând transformari semnificative pe piață, arată analiza. Unele firme digitale au suferit “pierderi dramatice”, cum sunt cele care aveau activități în domenii precum turismul sau aviația, în timp ce altele, precum cele furnizoare de produse și servicii destinate transformării digitale, au beneficiat de o creștere spectaculoasă a cererii.

Cele mai reprezentative schimbări realizate de către firmele digitale, pentru a răspunde la criză vizează procesele de business, în mod explicit trecerea la tele-muncă, determinând schimbări în procesul de comunicare. Trecerea la sistemul de tele-muncă a condus la efecte de natură economică, iar majoritatea firmelor au observat un impact pozitiv asupra performanței, spun cele două autoare ale studiului. Pe lângă impactul economic, în majoritatea cazurilor s-a observat și un impact social: trecerea forțată la tele-muncă a afectat negativ starea de bine a angajaților.

Au apărut modificări și în ceea ce privește relația cu clienții. “Aceste schimbări au vizat mai cu seamă acordarea facilităților de plată, dezvoltarea de noi activități incluzând oferirea de servicii adiacente și intensificarea comunicării cu clienții pentru a le putea satisface și mai bine nevoile. Pe lângă eforturile de a susține clienții aflați în dificultate financiară, schimbările în relațiile cu aceștia au urmărit și necesitatea de a crește intensitatea comunicării online ca urmare a trecerii la tele-muncă”, arată analiza.

În ceea ce privește procesul de recrutare de personal, reacția cea mai comună a fost una de precauție în ceea ce privește noile angajări – unele au fost anulate sau întârziate. “Pentru a face față cererii suplimentare, s-a recurs fie la parteneriate cu alte organizații, fie la o utilizare mai largă a externalizării de activități. În prima etapă a manifestării crizei Covid-19, s-a observat o instabilitate pe piața muncii, ceea ce a creat noi oportunități de a aborda angajați valoroși, la costuri mai mici, dificil de cooptat înainte de criză. Mai mult decât atât, procesul de recrutare, în condiții de tele-muncă, a deschis noi ocazii de a angaja personal din locuri îndepărtate geografic, identificându-se în acest fel noi surse de eficientizare a costurilor”, potrivit analizei.

În majoritatea cazurilor, criza duce la o schimbare atât în ceea ce privește volumul cererii, cât și a modului în care clienții adoptă decizia de cumpărare.

Pe de altă parte, autoarele analizei arată că un număr semnificativ de firme au investit în crearea de noi produse, pentru a oferi soluții și a deservi mai bine nevoile crescute din domenii cum ar fi tele-medicina sau tele-munca, pentru a compensa scăderea cererii în domeniile afectate de criză. Uneori, aceste produse “noi” se referă de fapt la re-introducerea unor produse abandonate cu luni sau ani în urmă, care sunt revitalizate și adaptate nevoilor actuale. În alte cazuri, firmele au făcut schimbări minore în direcția dezvoltării de noi funcționalități la produsele existente, specifice crizei, precum asigurarea livrărilor fără contact uman sau tururi virtuale.

Puteți citi AICI articolul integral

Merită menționat că, dintre sectoarele cu evoluțiile cele mai favorabile pe parcursul anului 2020, sectorul IT a fost “vedetă”, cu o creștere de peste 20%, după cum notează o analiză a economiștilor de la FSEGA.

“Domeniul IT a fost un domeniu economic mai puțin afectat de perioada de criză și care s-a adaptat, datorită specificului, noului mod de activitate. Și companiile din acest sector însă au fost nevoite să își regândeasca modelul de afacere. La începutul acestei perioade impactul a fost resimțit și de către companiile de IT, în principal din cauza opririi activității marilor clienți ai acestora – de exemplu marii producători auto din vestul Europei, fabrici. Treptat, numărul comenzilor în domeniul digitalizării a început sa crească. Vorbim aici preponderent de clienți din afară, pentru că piața națională, în continuare, reprezintă un procent scăzut al clienților companiilor românești de IT”, a precizat Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster, într-o analiză publicată de Economedia la un de la declanșarea pandemiei. Muntean a mai subliniat că această criză sanitară a evidențiat importanța digitalizării în toate domeniile de activitate (sănătate, educație, administrație publică), iar asta s-a transpus într-o creștere a cererii în acest domeniu.