Foto: Pexels/Pixabay
România ar putea înregistra o decelerare a ritmului de creştere economică la 3,2% în 2022, urmată de o accelerare spre 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024, este de părere Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Am pregătit scenariul macroeconomic centralizat, actualizat, pentru economia României, pe termen mediu. Noi ne aşteptăm, în acest moment, la o decelerare a ritmului de creştere economică la 3,2% în 2022, urmată de o accelerare spre 4,3% în 2023 şi 4,5% în 2024. Noi continuăm să ne aşteptăm la consolidarea ciclului investiţional post-pandemie. Prognozele pentru dinamica investiţiilor productive sunt în prezent de 4,7% creştere în 2022 şi 4,1% în 2023. Foarte important, pentru inflaţie, noi ne aşteptăm la o intensificare la un nivel de 8% pe medie anuală în acest an, evoluţie determinată în principal de suprapunerea şocurilor din sfera ofertei pentru că, pe de o parte, avem inflaţia totală care este foarte sus, iar pe de altă parte avem inflaţia Core, care este cu 5 puncte procentuale mai redusă comparativ cu inflaţia totală, dacă ne uităm pe indicele armonizat al preţurilor de consum”, a menţionat Andrei Rădulescu, la o conferinţă despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), organizată de Oxygen Events.
El a precizat că, în ceea ce priveşte rezistenţa economiei la şocuri, pe indicele Okun, care încorporează evoluţia şomajului şi inflaţiei, România se poziţionează în prezent mai bine comparativ cu evoluţii din SUA şi din zona euro.
„România s-a evidenţiat anul trecut, la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană, prin cea mai puternică creştere a productivităţii muncii. Deci, avem o creştere anul trecut, conform datelor Eurostat, în termeni reali, a productivităţii muncii, cu peste 14% an/an. Este iarăşi un aspect pozitiv care mă determină sa fiu optimist cu privire la perspectivele de evoluţii din economia României”, a mai spus Andrei Rădulescu.
Potrivit acestuia, telemunca şi digitalizarea au contribuit foarte puternic la creşterea productivităţii muncii în România, după incidenţa pandemiei.
„Dacă ne uităm la sectorul IT&C, a fost cel mai dinamic în economie ca perspectivă a evoluţiei valorii adăugate pe parcursul ultimelor trimestre şi, nu în ultimul rând, la nivel de sector privat pe ansamblu au fost implementate măsuri pentru creşterea eficienţei. La momentul 2021 avem o contribuţie aproape echilibrată a factorilor capital şi productivitate multifactorială la dinamica anuală a PIB potenţial”, a precizat acesta.
În opinia directorului, din perspectiva contribuţiei factorilor de producţie, „structura de rezistenţă este una foarte solidă în România”.
„Nu mai este dependentă economia României de contribuţia unui singur factor de producţie, respectiv factorul capital, cum s-a întâmplat în ciclul economic înainte de incidenţa marii recesiuni.
El a menţionat că, în prezent, avem o structură de rezistenţă a economiei României care este bazată pe doi piloni, care au contribuţie aproape echilibrată, capitalul pe de o parte şi productivitatea multifactorială pe de altă parte.
