Sursa foto: Pexels
În ultimii 30 de ani, România a devenit, pentru nivelul ei economic, “o formidabilă mașină industrială și de servicii, arată Sorin Adam Matei, specialist in sociologia comunicatiilor si a culturii și profesor Purdue University în Statele Unite. Produsul Intern Brut a crescut de zece ori, de la 1200 to 12.000 de dolari pe cap de locuitor.
“Deindustrializarea României de după 1990 este un mit. Mai mult, când e adusă ca argument împotriva integrării în Uniunea Europeană, e o minciună interesată și putinistă. În ultimii 30 de ani, România a devenit, pentru nivelul ei economic, o formidabilă mașină industrială și de servicii. GDP (Produsul Brut) a crescut de ZECE (10) ORI, de la 1200 to 12,000 de dolari pe cap de locuitor”, scrie Matei, într-o postare pe Facebook.
Acesta prezintă și două grafice publicate pe site-ul universității Harvard, la secțiunea Atlasul economiei mondiale.
Exportul a crescut tot de zece ori, de la 10 la 100 de miliarde de dolari. “Creșterea s-a făcut prin adăugarea de sectoare complet noi și de unități ecnomice necunoscute în trecut. În timp ce agricultura și materiile prime au rămas aproape constante (în termeni relativi), intrând intr-un platou, sectoare cum ar fi producția de mașini, electronice, și servicii (în special IT) a crescut exploziv, urmând o curbă abruptă.
Această creștere se poate interpretata și din punctul de vedere al complexității coșului de exporturi, care pune România pe locul 21 în lume (din 133 de țări). În acest top, România este în frunte, lângă Israel, dar deasupra Danemarcei”, scrie Sorin Adam Matei.
“România este în topul țărilor cu exporturi diverse. La baza graficului se află țările care exportă unul sau două produse. Apropos, Rusia este undeva la mijloc, zeci de locuri sub România”, comentează profesorul.
Acesta menționează că România are unele carențe, mai ales în transporturi și infrastructură, “dar creșterea este spectaculoasă”, notează cercetătorul.
Datele centralizate de Harvard arată că România a exportat produse în valoare de 107 miliarde de dolari în 2019. “Exporturile au crescut cu o medie anuală de 3,6% în ultimii cinci ani, ceea ce a reprezentat un obstacol pentru creșterea economică generală, deoarece exporturile reprezintă un segment în scădere al economiei. Exporturile non-petrol au crescut cu 3,9% anual în ultimii cinci ani, depășind creșterea medie globală. Importurile au totalizat 113 miliarde USD în 2019, lăsând România cu un deficit comercial de bunuri și servicii”, arată datele “Atlasului” Harvard.
Cercetările Growth Lab arată că țările ale căror exporturi sunt mai complexe decât se aștepta pentru nivelul veniturilor lor, cresc mai repede. “Prin urmare, creșterea poate fi determinat[ de un proces de diversificare a know-how-ului pentru a produce un set mai larg și din ce în ce mai complex de bunuri și servicii. Cele mai mari exporturi de mărfuri ale României sunt produse de complexitate mare și moderată, electronice și, respectiv, vehicule”, notează analiza Atlasului Harvard.
Amintim, în acest context, că datele publicate în martie de Eurostat arată că, în ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2021 (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS), România s-a situat la 73% din media Uniunii Europene, aproape de Portugalia care a fost la 74% din media UE, Ungaria, 76%, şi Polonia, 77%.