Sursa foto: Unsplash / Towfiqu Barbhuiya
Foarte hotărât să pună stavilă foarte puternicei inflaţii care subminează puterea de cumpărare a germanilor, ministrul de finanţe, Christian Lindner, a anunţat miercuri că Berlinul va adopta o serie de măsuri fiscale în valoare de 10 miliarde de euro în 2023 pentru a atenua creşterea preţurilor. Inflaţia a atins 7,5% pe an în iulie, în scădere faţă de iunie, dar se situează tot la un nivel foarte ridicat din cauza războiului din Ucraina, scrie La Tribune, citată de Rador.
Adaptarea baremului impozitului
În detaliu, Lindner prevede certe creşteri ale valorii alocaţiilor familiale, dar şi operarea unei adaptări a baremului impozitului pe venit, respectiv prin ridicarea pragului de la care se va aplica procentul maxim de impozitare pe venit, de 42%.
Subliniind că guvernul este „obligat să acţioneze” în faţa creşterii preţurilor, în special la energie, ministrul a precizat că unele dintre măsuri vor fi destinate şi să compenseze „efectul multiplicator”. Acest mecanism îi penalizează pe toţi cei care au beneficiat de o creştere salarială, tocmai pentru a compensa inflaţia, ei se găsesc în situaţia de a trebui să plătească un supliment de impozit, ceea ce scade sau anulează efectul dorit de redresare a puterii de cumpărare.
Şi nu e un fenomen de nişă: dacă nu se face nimic, circa 48 de milioane de persoane vor avea o creştere de impozit începând din ianuarie 2023 din cauza acestui fenomen, a arătat Lindner.
Nu este momentul să creşti impozitele
În opinia ministrului din guvernul de coaliţie al lui Olaf Scholz care se îngrijorează de scumpirea vieţii zilnice a concetăţenilor săi, în special prin „creşterea preţului gazului, energiei şi produselor alimentare”, nu este momemtul să creşti impozitele.
„Pentru stat, beneficiar (al unei creşteri a încasărilor fiscale) în momentul în care viaţa zilnică a devenit mai scumpă (…) nu e drept şi este şi periculos pentru economie”, a recunoscut el într-o conferinţă de presă.
„Perspectivele economice ale ţării noastre au devenit şi ele mai fragile şi pronosticurile de creştere economică trebuie revăzute în scădere”, a adăugat el.
Măsurile precedente nu şi-au arătat încă eficacitatea
Guvernul a adoptat deja măsuri în valoare totală de 30 de miliarde de euro pentru a susţine puterea de cumpărare, în special măsuri temporare pentru a uşura factura energetică a gospodăriilor, ca o „scădere la pompă” şi un „tichet de 9 euro” pe lună valabil în tot transportul public în afara liniilor de mare viteză până la sfârşitul lui augst.
Dar toamna şi iarna se anunţă redutabile în principala economie europeană din cauza crizei energetice „care încă urmează să vină pentru economie”, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck, care prevede „o iarnă dificilă”.
În această toamnă, creşterea preţurilor energiei se va repercuta asupra consumatorului final.
Germanii vor vedea factura lor de încălzire şi de electricitate crescând în toamnă, cu decizia guvernului de a permite repercusiunea creşterii preţurilor energiei asupra consumatorului final.
Berlinul se aşteaptă la o creştere de 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB) german în acest an, dar Bundesbank, banca centrală, se arată mai prudentă, cu o estimare de 1,9%.
Creşterea a rămas nulă în trimestrul al doilea, trasă în jos de accelerarea inflaţiei din cauza războiului din Ucraina. Este una din cele mai jalnice performanţe ale zonei euro din aprilie până la sfârşitul lui iunie.
Acest conflict sângeros, început pe 24 februarie cu invazia trupelor ruse, a pus capăt creşterii activităţii economice pornite în urmă cu un an, după recesiunea istorică provocată de restricţiile legate de pandemia de Covid-19.