Tarom, pierderi de 327 milioane lei și datorii de 1,2 miliarde lei în 2021

Tarom a înregistrat în 2021 pierderi de 327 milioane lei, față de cei 439 de lei în urmă cu doi ani, precum și datorii de 1,2 miliarde lei, în creștere față de 2020 (1,06 miliarde lei), potrivit datelor financiare transmise la Ministerul Finanțelor. Compania merge pe pierderi de ani buni de zile, întrucât Tarom nu a mai avut profit din 2007.

Cifra de afaceri înregistrată în 2021 este de 668 milioane lei, în creștere față de 2020 când înregistra afaceri de  355 milioane lei. În același timp, veniturile totale au totalizat 886 milioane lei, în timp ce cheltuielile totale au înregistrat 886 milioane lei anul trecut.

În ceea ce privește numărul de angajați, Tarom avea în 2021 circa 1.144 de angajați, față de 2020 (1.115 angajați).

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Săptămâna trecută, sindicatele din Tarom anunțau că vor să declanșeze greva de avertisment și apoi greva generală care va opri la sol aeronavele Companiei dacă negocierile pentru majorarea salariilor eșuează. Unul dintre sindicatele din Companie, „Sindicatul Unit Tarom”  a solicitat, recent, în cadrul negocierilor cu managementul operatorului aerian o majorare salarială cuprinsă între 35 și 45 % și renunțarea la planul de restructurare, cerere respinsă de directorul general Tarom, Mihăiță Ursu.

În luna august, inginerul geodez Mihăiță Ursu, la al doilea mandat „la manșa” Tarom spunea la Digi 24 că aproape toți directorii interni ai Companiei Tarom au fost schimbați, iar operatorul de stat face verificări privind posibilele situații de conflict de interese ai angajaților cu funcții de conducere . În 2020, Tarom avea 1800 de angajați, iar acum prin implementarea Planului de Restructurare, compania e mai ,,suplă” ajungând la un personal de doar 1250 de salariați. Mulți dintre cei cu funcții de conducere sunt rude și există suspiciunea de conflict de interese, situație care trebuie investigată, a explicat Ursu : ,,TAROM avea în iunie 2020 peste 1.800 de angajați, o organigramă supra-dimensionată în care se regăseau familiile reamintite în presa de la acea vreme și multele grupuri cu diferite interese. Am reușit, în decursul a câtorva luni, să eliminăm mare parte dintre aceste grupuri. Și nu numai. Am schimbat aproape toți directorii interni, tocmai pentru a da un “restart” felului în care compania își desfășura activitatea. (…) Au fost multe familii în TAROM. Dar acest lucru nu pot spune că e în totalitate greșit. De exemplu, la marile companii aeriene din S.U.A. se încurajează ca angajații să-și aducă membri de familie care lucrează în domeniu. Nu am vreo problemă cu asta neapărat atât timp cât nu există interese în aceste familii care să contravină cu bunul mers al TAROM! Dar, totuși, când vezi că există mai mulți directori în TAROM care au același nume de familie și sunt rude, aici e ceva ciudat și trebuie investigat. Plus că am descoperit multe situații în care membrii familiei puteau fi într-un potențial conflict de interese.” spune Mihăiță Ursu.

La sfârșitul lunii iulie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu lăsa să se înțeleagă că, directorul general Mihăiță Ursu (susținut de PNL) ar urma să fie schimbat (Avionul Tarom Timișoara-București pe care îl aștepta ministrul Grindeanu a avut atunci aproape 4 ore întârziere).

Ajutoare de stat pentru Tarom

Compania Tarom a primit un ajutor de stat Covid de 1,9 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru ajutorul de restructurare în valoare de 85 de milioane de euro, a anunțat în luna mai a acestui an ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu.

Ajutorul de stat de aproape 2 milioane de euro este acordat pentru a acoperi pierderile din cauza pandemiei Covid pentru a doua jumătate a anului 2020. Potrivit Proiectului de Buget, ajutorul de restructurare de 190 milioane euro:

,,Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de administrator pentru Ajutorul de Stat, a notificat Comisia Europeană privind acordarea unui Ajutor de Stat de Restructurare în valoare totală de 923.622,80 mil. lei ( aproximativ 190,8 mil. EUR), defalcat, după cum urmează:
⦁ 176 mil. lei (aproximativ 36,7 mil. EUR), valoarea ajutorului de salvare transformat în
ajutor de restructurare; 43,82 -219 mil lei
⦁ 160 mil. lei (aproximativ 33,1 mil. EUR) – restructurarea financiară, sumă necesară
pentru acoperirea potențialului deficit de lichidități, pentru a fi utilizată exclusiv în situația în care, Societatea Comercială “Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM” – S.A, nu reusește eliminarea deficitului de lichidități prin amânarea unor plăți către furnizori;
⦁ 588 mil lei (aproximativ 121 mil. EUR) – costul implementării măsurilor de restructurare.

Operatorul aerian low-cost Wizz Air, liderul pieței românești pe transport aerian, a contestat la Tribunalul General al Uniunii Europene deciziile Comisiei Europene de acordare a ajutoarelor de stat către TAROM și Blue Air, scria Economica.net. Compania aeriană low-cost Ryanair a obținut în justiție anularea ajutoarelor de câteva miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le-a acordat rivalilor KLM și TAP.

Potrivit Economica.net, Wizz Air a contestat în ianuarie 2021 ajutorul de stat primit de TAROM, iar în urmă cu o lună a făcut același lucru și în cazul ajutorului primit de Blue Air.