Sursa Foto : Primăria Cluj Napoca
Guvernul aprobă în ședința de miercuri noii indicatori tehnico-economici pentru Magistrala de Metrou din Cluj-Napoca, un proiect suplimentat cu aproximativ 500 de milioane de euro pentru a acoperi creșterea prețurilor la materialele de construcții.
Primăria Cluj a lansat licitația pentru proiectarea și execuția liniei cu 19 stații în martie pentru un cost estimat de 1,3 miliarde euro, dar la valorile de la sfârșitul anului 2021. Majorarea bugetului pentru acest proiect este de 36%, de la 1,3 miliarde euro la 1,8 miliarde euro.
Astfel, noii indicatori tehnico-economici arată un cost total al proiectului de 13 miliarde lei, cu peste 3 miliarde în plus față de costurile aprobate în decembrie 2021 prin Hotărâre de Guvern, respectiv de 9,27 miliarde lei pentru construcții și montaj, de la 6,6 miliarde cât ar fi costat în urmă cu un an. Din 1,84 miliarde euro, 300 de milioane de euro reprezintă finanțarea prin PNRR. În sistemul SEAP, noul termen pentru depunerea ofertelor este 28 octombrie, în prezent licitația fiind suspendată.
Pandemia COVID 19 și Războiul din Ucraina au dus la escaladarea costurilor, o creștere chiar cu 40% la principalele materiale de pe șantier, arată Ministerul Transporturilor.
„Criza provocată de conflictul militar din regiunea Mării Negre a afectat piața construcțiilor din întreaga Uniune Europeană, având în vedere că Ucraina este principalul furnizor și producător de oțel și materie primă pentru piața europeană a construcțiilor. Consecința imediată a fost o creștere semnificativă a prețurilor la materiale, determinând creșteri și de peste 40% la unele materiale utilizate în proiectele de infrastructură, cum sunt: mixturile asfaltice, bitumul, oțelul sau fierul beton, care urmează a fi reflectate în indicele de cost total în construcții, un indice compozit care cumulează impactul creșterii cheltuielilor materiale, manoperă, utilaje și transport asupra prețului contractelor de achiziție legal încheiate pentru care finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile. Indicele de cost total în construcții este comunicat de Institutul National de Statistică. De asemenea conflictul militar din regiune a determinat o creștere semnificativă a prețului la echipamentele, utilajele și dotările independente livrate în cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, mai ales al proiectelor care au la bază contracte de furnizare echipamente, utilaje sau altele asemenea. Criza generată de virusul SARS-CoV-2 a determinat, de asemenea, declararea stării de urgenta la nivel național, dar și la nivel european, care la rândul ei a determinat o creștere a indicelui de cost total în construcții cu aproximativ 18%, din care 60% a fost generată de creșterea costului la materiale în construcții și 40% de creșterea costului cu manopera. Această creștere de preț a fost reflectată în indicele de cost total în construcții de către Institutul National de Statistică începând cu luna martie 2021”, arată Nota de Fundamentare.
Cum a motivat Boc suspendarea licitației
„După consultarea cu ministrul Transporturilor am luat decizia de a suspenda temporar procedura de achiziție până actualizăm indicatorii tehnico-economici ai investiției. Această operațiune este necesară pentru a actualiza costul de realizare a metroului având în vedere că în ultimele luni prețurile au crescut în ritm accelerat. Se pune întrebarea de ce astăzi, pentru că pe parcursul ultimelor patru zile am primit trei scrisori, dar nu pot să le prezint până la sfârșitul licitației, scrisori de la trei firme care au realizat 19 linii de metrou pe patru continente și care ne-au informat că ar fi dorit să participe, dar din nefericire din cauza prețului aprobat anul trecut și a prețurilor din prezent nu pot participa. În această situație puteam să anulăm licitația, asta însemna șase luni de zile sau să suspendăm temporar până când, în Guvern se actualizează indicatorii. Am primit acceptul ministrului Transporturilor pentru această procedură. În perioada imediat următoare vom stabili valoarea exactă de piață urmând ca imediat după aceea firmele să poată depună ofertele. Decizia este una benefică, se menține în planul de realizare prin PNRR”, a transmis Boc.
Drulă i-a acuzat pe Boc și Grindeanu de incompetență
Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă a spus, după suspedarea licitației că, România riscă să piardă banii din PNRR pentru cele două proiecte de metrou (n.r termenul pentru decontarea prin PNRR este august 2026) și i-a acuzat pe primarul Clujului Emil Boc și pe ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu de incompetență.
„4 pași simpli ca să înțelegi cât de incompetenți la infrastructură sunt Boc și Grindeanu. Pasul 1. Boc tocmai a suspendat licitația pentru metroul de la Cluj (proiect PNRR) pentru ca Grindeanu să actualizeze indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Indicatori pe care tot Grindeanu îi aprobase acum 8 luni în guvern și cu care Boc se lăuda atunci. Pasul 2. Grindeanu a blocat celălalt mare proiect de metrou din PNRR, metroul M4 Sud (Gara de Nord – Gara Progresu) din București. N-a reușit (nici nu s-a străduit) să obțină avizele, acordul de mediu, să aprobe studiul de fezabilitate și să lanseze licitația de lucrări. Pasul 3. Jalonul de contractare a 50% din proiectele de metrou din PNRR până la finele lui 2022 va fi ratat. Asta înseamnă risc de pierdere de bani din PNRR. Pasul 4. Boc și Grindeanu nu au reușit să aprobe nici indicatorii tehnico-economici ai Centurii Metropolitane Cluj. Știți care, proiectul despre care țipa Boc că nu e în PNRR, cel pentru care am gândit finanțare din fondurile structurale de Transport 2022-2030. Concluzia: primii la dat din gură, ultimii la făcut treabă. PNL și PSD la guvernare”, arăta Drulă.
Magistrala de Metrou M1 din Cluj Napoca și Magistrala M4 Gara de Nord – Filaret sunt cele două proiecte de metrou cu finanțare din PNRR (câte 300 de milioane de euro), dar ambele întârziate, ba chiar pentru M4 se va cere oficial Comisiei Europene înlocuirea din PNRR cu alte proiecte feroviare. Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR.
Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.