Sursa foto: Inquam Photos/Alexandru Busca
Surpriza inflaţiei înalte ajută execuţii bugetare în Europa şi în alte ţări din lume, aceasta observându-se în România, unde veniturile nominale ale bugetului public au crescut cu aproape 20% în primele 9 luni ale anului, faţă de septembrie 2021, în condiţiile unei inflaţii anuale de 15,9% în septembrie, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
“Rândurile de mai jos privesc relaţia între inflaţie şi datoria publică. Prilejul este dat de ‘surpriza’ inflaţiei înalte din ultimii doi ani, ce a diminuat ponderea datoriei publice în PIB pentru numeroase ţări; aceste datorii crescuseră mult ca urmare a crizei financiare izbucnite în 2008 şi în timpul Pandemiei”, arată Daniel Dăianu, în articolul “Are inflaţia un ‘efect de stabilizare’ fiscală/bugetară?”, publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.
În context, preşedintele Consiliului Fiscal consideră că surpriza inflaţiei înalte ajută execuţii bugetare în Europa şi în alte ţări din lume.
“Aceasta se vede în România, unde veniturile nominale ale bugetului public au crescut cu aproape 20% în primele 9 luni ale anului (faţă de septembrie 2021), în condiţiile unei inflaţii anuale de 15,9% în septembrie a.c. Şi este probabil ca 2022 să consemneze un deficit bugetar în jur de 6% din PIB dacă impactul schemei de plafonare şi compensare nu va fi copleşitor (deficitul la 9 luni a fost de 3,04%).”, a arătat Dăianu.
O estimare similară în privința deficitului bugetar din acest an a fost făcută și de premierul Nicolae Ciucă. El a declarat că sunt toate premisele ca anul acesta deficitul bugetar să fie păstrat în limitele asumate de actuala guvernare, respectiv 5,84% din PIB şi un deficit ESA de 6,32% din PIB.
Pe de altă parte, “inflaţia de 8,2% în 2021 şi probabil în jur de 16% în acest an a ajutat datoria publică să nu depăşească 50% din PIB, în pofida unor deficite bugetare semnificative. Analog se poate gândi că a fost afectată relaţia datorie publică – PIB în alte state din UE – în ţările baltice, de pildă, inflaţia anuală a fost în jur de 20% la finele lui septembrie a.c.”, a notat Daniel Dăianu.
În opinia sa, ceea ce este numit “efect de stabilizare” ar rezulta din scăderea în termeni reali a datoriei publice în raport cu PIB-ul nominal datorită inflaţiei, care, totodată, ar compensa şi eventuale deficite ale bugetului public (ce includ plăţi cu dobânzi).
“Referitor la România, teza că problema consolidării fiscale/bugetare s-ar rezolva strict prin inflaţie (venituri nominale ale bugetului care să devanseze considerabil în dinamica componentele principale de cheltuieli permanente ale bugetului public) ridică semne de întrebare. Fiindcă, de pildă, dacă inflaţia este înaltă, indexări este firesc să fie avute în vedere în construcţia bugetului public, chiar dacă trebuie să fie făcute în funcţie de posibilităţile bugetului, de creşterea veniturilor sale permanente (ce trebuie să fie un obiectiv major al politicii fiscale)”, a punctat Daniel Dăianu.
El susţine că BNR este angrenată în combaterea aşteptărilor inflaţioniste fiind într-un ciclu de întărire a politicii monetare.
“Politica bugetară internă trebuie să fie prudentă, să nu mizeze numai pe inflaţie în realizarea consolidării fiscale; veniturile fiscale trebuie să crească. Decelerarea economică în 2023 şi mediul internaţional în deteriorare puternică cresc enorm importanţa fondurilor europene ca piston contraciclic de anvergură în vremuri atât de dificile. Ideea că inflaţia singură ar stabiliza datoria publică poate conduce la mari necazuri. Ca “surpriză”, inflaţia ajută un timp bugetul, însă o inflaţie înaltă perpetuată nu mai este surpriză şi devine boală severă pentru economie şi societate”, a subliniat Dăianu.