Acord între statele membre UE de plafonare a preţului angro al gazelor naturale la 180 de euro/MWh

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat luni un mecanism care permite o plafonare a preţului angro al gazelor naturale – începând de la 180 de euro/MWh, anunţă ministrul maltez al Energiei Miriam Dalli, care confirmă astfel o informaţie dezvăluită de către mai mulţi diplomaţi, relatează AFP.

Acest mecansim de plafonare – obţinut după mai multe săptămâni de negocieri dure – va fi activat numai în cazul în care preţul gazelor naturale depăşeşte preţul internaţional al gazelor naturale lichefiate (GNL), cu scopul de a nu pune în pericol aprovizionările cu gaze naturale ale UE, preciza o sursă diplomatică.

Dan Drăgan, secretar de stat din partea României, a participat  la reuniunea Consiliului Energie, organizată la Bruxelles, în contextul discuțiilor la nivel european pe tema măsurilor de ameliorare a efectelor crizei energetice.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Conform lui, ca urmare a discuțiilor demarate în cadrul Consiliului Energie din 13 decembrie 2022 asupra proiectului de Regulament al Consiliului privind stabilirea unui mecanism de corecție a pieței și a orientărilor Consiliului European din 15 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Energiei de astăzi statele membre au ajuns la un acord politic asupra mecanismului care urmează a fi implementat de la 15 februarie 2023.

Mecanismul prevede activarea automată, în anumite condiții specifice, a unui plafon temporar al prețului de decontare a instrumentelor financiare derivate pentru luna următoare tranzacționate pe indicele TTF al pieței gazului natural din Olanda (piața reprezentativă la nivel european pentru formarea prețului la gaze naturale).

Plafonul agreat de miniștri este de 180 de EUR /MWh, plafon care se activează în anumite condiții de prețuri excesiv de mari. Mecanismul se va putea aplica și altor burse europene, în funcție de evaluările ESMA, ACER și ale Comisiei Europene.

Obiectivul avut în vedere de acest mecanism este prevenirea unor episoade de prețuri excesiv de mari, precum cele din luna august 2022, fără a afecta securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale și funcționarea piețelor financiare.

„În cadrul negocierilor, România, alături de o mare parte din statele membre, a susținut implementarea unui plafon suficient de scăzut astfel încât să contribuie la stabilizarea prețului la gaze la valori rezonabile, cu impact direct asupra competitivității industriei și asupra suportabilității prețului la nivelul consumatorilor finali”, a afirmat Dan Drăgan.

Miniștrii au adoptat, de asemenea, Regulamentul Consiliului privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze naturale, prin schimburi transfrontaliere de gaze naturale și prin prețuri de referință fiabile.

De asemenea, miniștrii au ajuns la un acord politic pe marginea Regulamentului Consiliului privind accelerarea dezvoltării surselor regenerabile prin instituirea unui cadru legal de emitere a autorizațiilor pentru proiecte în acest domeniu.

În cadrul reuniunii de astăzi, miniștrii energiei au ajuns, de asemenea, la un acord politic asupra altor două acte legislative importante cu rol în atingerea obiectivelor de decarbonizare: Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan și Directiva REPowerEU privind accelerarea procesului de emitere a autorizațiilor pentru sursele regenerabile.

Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic din UE stabilește cadrul pentru monitorizare emisiilor de metan generate la nivelul explorării și producției de petrol și gaze naturale, al transportului, distribuției, stocării subterane și al terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL), precum și la nivelul minelor de cărbune aflate în exploatare, închise sau abandonate. Regulamentul stabilește de asemenea obligații pentru importurile de produse energetice din state terțe în linie cu angajamentele globale de reducere a emisiilor de metan.

„În cadrul negocierilor pe acest dosar, România a urmărit reflectarea în text a particularităților naționale privind sectorul de petrol și gaze naturale și implementarea unei abordări graduale, care să permită monitorizarea tuturor activelor într-un termen rezonabil fără a afecta securitatea în aprovizionare cu produse energetice pe piață. Textul final reflectă propunerile României și asigură o bună bază pentru negocierile interinstituționale care vor avea loc în anul 2023, cu Parlamentul European”, afirmă Dan Drăgan.

Directiva REPowerEU completează cadrul de măsuri comunitare privind susținerea proiectelor din surse regenerabile și prevede adoptarea unor măsuri de accelerare a procesului de emitere a autorizațiilor astfel încât acestea să poată contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite pentru anul 2030. Directiva prevede stabilirea de către statele membre a unor zone preferențiale pentru diferite tehnologii regenerabile (inclusiv hidroenergie și bioenergie) în funcție de particularitățile naționale și fără a aduce atingere habitatelor naturale protejate.

Termenul pentru emiterea autorizațiilor pentru noi instalații pe bază de energie regenerabilă în aceste zone va fi de 1 an de zile (2 ani pentru proiecte offshore) și de 2 ani de zile pentru alte zone decât cele preferențiale (3 ani pentru proiectele offshore). Sunt prevăzute de asemenea anumite facilități pentru lucrările de extindere și consolidare a rețelelor electrice pentru a permite o mai mare integrare a surselor regenerabile. În cadrul negocierilor, România a susținut o abordare echilibrată care să permită stimularea investițiilor în proiecte regenerabile cu respectarea criteriilor de protecție a mediului înconjurător, obiectivul final fiind decarbonizarea sectorului de producere a energiei.