La începutul anului viitor, prețurile ar putea crește, în urmă majorării salariilor și pensiilor, așa că abia din primăvară vom vedea probabil scăderi mai accentuate ale inflației, arată o analiză Conso.ro.
Potrivit datelor analizate de consultanți, noul puseu inflaționist se bazează pe inflația zero din noiembrie 2021, iar din ianuarie am putea vedea influența majorărilor de salarii și pensii. Eforturile debitorilor se pot prelungi cu câteva luni, la fel ofertele bune pentru deponenți.
După o scădere a inflației de la 15,9% la 15,3%, în noiembrie avem un nou puseu inflaționist, iar inflația anualizată de 16,7% este dată de efectul de baza raportat la noiembrie 2021, arată analiza.
În luna noiembrie a anului trecut, inflația anualizată fusese de 7,8%, dar prețurile stagnasera față de octombrie 2021, fiind practic o luna cu inflație de 0% (mărfurile alimentare se scumpiseră cu 0,7%, cele nealimentare se ieftiniser[ cu 0,5% iar serviciile crescuseră cu 0,2%). “Acest fapt s-a datorat atunci primului pachet de plafonare a prețurilor la energia electrică și gaze introdus pentru perioada noiembrie 2021-martie 2022, ceea ce produsese o ieftinire a energiei electrice cu 12% față de octombrie și o creștere a gazelor de numai 2% față de luna anterioară. O lun[ mai târziu însă se intrase în normal și la acest capitol, cu creșteri de 6% la energia electrică și peste 1% la gaze. Astfel încât influențele pe care le simțim acum asupra inflației anualizate (creștere la 16,7% în noiembrie de la 15,3% în octombrie) pot fi explicate prin baza de raportare dezavantajoasă, iar perspectivele din acest punct de vedere sunt mai degrabă optimiste”, notează Cristian Dogaru.
Marea majoritate a statelor europene care raportasera până în 11 decembrie datele despre inflației aveau scăderi ale valorii anualizate ale acesteia, cele mai mari în Olanda, unde inflația s-a redus de la 14,3% la 9,9% în noiembrie, dar și în Belgia, de la o inflație anualizată de 12,2% trecându-se la 10,6%. Singurele excepții erau Ungaria, cu o creștere de peste un procent în noiembrie, și Slovenia.
“Din păcate, în România de la începutul anului viitor prețurile pot fi influențate în sens crescător de o cantitate mai mare de bani care intră în economie în urmă majorării salariilor și pensiilor, astfel încât abia din primăvară vom vedea probabil scăderi mai accentuate ale inflației”, notează Cristian Dogaru, din echipa Conso.ro.
Ce așteptări sunt pentru debitori și deponenți
În ultima lună, o dată cu scăderea inflației și îmbunătățirea lichidității în sectorul bancar, am văzut o reducere a indicatorului ROBOR pe toate scadențele, deci și dobânzi mai bune pentru debitorii care sunt încă legați de acesta, arată analiza Conso.ro.
De exemplu, în ultima lună Robor la 6 luni a scăzut de la 8,2% la 7,9%, iar Robor la 3 luni de la 8,1% la 7,7%.
Indicele IRCC ce se calculează cu un decalaj de câteva luni față de piața interbancară va urca însă și în ianuarie, până la 5,71%. O dată cu noul puseu inflaționist din noiembrie, scăderea dobânzilor la credite poate fi temperată sau chiar inversată temporar, deși creșterea lichidității din sistemul bancar este o contrapondere la această evoluție a prețurilor, notează analiza.
Aceasta mai arată că, pentru deponenți, reducerea inflației din octombrie (de la 15,9% la 15,3%) a însemnat dobânzi mai mici la titlurile de stat pentru populație, programul Tezaur venind cu dobânzi de 7,65% la un an și 7,8% la 2 ani, în vreme ce programul Fidelis din decembrie are dobânzi de 7,65% la un an și 8% la 3 ani. Asta în comparație cu dobânzile de 8,7% la un an și 9,15% la 2 ani aferente programului Tezaur din noiembrie. Creșterea conjuncturală a inflației din noiembrie din cauza efectului de bază pomenit mai sus poate oferi dobânzi mai bune la titlurile Tezaur la începutul anului viitor.
Calculele BNR: Când scade inflația?
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu a declarat, la prezentarea raportului asupra inflației de luna trecută, că BNR vede, la finalul anului, o inflație mai mare decât în prezent, în jur de 16%.
“La sfârșitul acestui an vedem o inflație mai mare decât în prezent, în jur de 16%. În noiembrie anul trecut, creșterea lunară a IPC a fost chiar 0. Când va apărea inflația din noiembrie, comparativ cu noiembrie anul precedent, va fi probabil peste 15%. Asta nu înseamnă că în octombrie a fost un accident (n.r. rata anuală inflației a scăzut în octombrie, față de septembrie). Efectul de bază își joacă rolul său. Probabil datorită acestui lucru o să avem din nou o creștere a ratei anuale a inflației până la 16%. Apoi, pe ipoteza inițială, scade inflația probabil permanent, cu excepția lui august anul viitor (n.r. când trebuia să se încheie schema de plafonare a prețurilor la energie). Apoi, avem o traiectorie care arată rata anuală a inflației în ipoteza prelungirii schemei de plafonare și se observă o diferență majoră de câteva puncte procentuale. Se ajunge undeva în apropierea țintei undeva în 2024. Nu am apucat să calculăm efectele indirecte. Dacă unele prețuri ale energiei, ale gazelor se vor duce în jos, e posibil să avem o evoluție mai bună, să intrăm mai repede în intervalul țintit. Dacă avem prelungirea războiului, cu efecte puternice în ce privește aprovizionarea cu energie, cu o iarnă dificilă, traiectoria se schimbă” a menționat Isărescu.
Inflația în România, pe sectoare: