Foto: Xi Jinping / Facebook
Acordul asupra investițiilor dintre Uniunea Europeană și China este în continuare posibil, dar ambele părți vor trebui să aștepte cel puțin până în 2023 pentru a-l ratifica, afirmă un analist de la firma de consultanță Eurasia Group, citat de cnbc.
UE și China au anunțat un acord în decembrie anul trecut, după șapte ani de negocieri. Dar tensiunile dintre cele două puteri – care și-au impus reciproc sancțiuni – au determinat ulterior Parlamentul European să înghețe acordul până când Beijingul nu ridică sancțiunile împotriva politicienilor europeni.
În ciuda acestor probleme, Neil Thomas, expert în relațiile cu China la Eurasia Group, crede că este mai degrabă probabil ca UE și China să ratifice pe termen lung acest acord, denumit Comprehensive Agreement on Investment.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
UE și SUA invocă de mult timp îngrijorări legate de practicile industriale ale Chinei care împiedică companiile occidentale la un acces mai amplu pe piața sa. Îngrijorările sunt legate în special de subvențiile acordate pentru companiile de stat și de transferul tehnologic impus companiilor externe.
Thomas a explicat că avantajele pentru europeni sunt legate de un acces mai bun la piața Chinei și de reguli mai clare privind subvențiile și transferul tehnologic.
Dar ratificarea acordului ar putea avea loc cel mai devreme în 2023, crede Thomas.
În opinia sa, factorii care sunt legați de amânarea ratificării sunte legați de alegerile federale din septembrie și de campania pentru prezidențialele din Franța, în primăvara lui 2022.
În plus, președintele chinez Xi Jinping nu dorește să dea semnale de slăbiciune înaintea congresului Partidului Comunist Chinez din toamna lui 2022, arată Thomas. La acel congres, Xi va obține un al treilea mandat de secretar general al partidului astfel încât este improbabil să facă pași înapoi în privința sancțiunilor impuse UE.
Dincolo de avantajele economice ale acestui acord, China ar putea pierde poziții pe scena geopolitică dacă acest acord nu este ratificat în cele din urmă.
Analistul a subliniat că ascensiunea Chinei pe scena globală a “creat spațiu pentru o cooperare mai apropiată între UE și SUA și a creat mai multă voință politică în UE pentru legături apropiate cu SUA”.
Una dintre primele semnale ale acestei cooperări a apărut în martie când SUA, UE, Marea Britanie și Canada au impus sancțiuni unor oficiali din China pentru încălcarea drepturilor omului în provincia Xinjiang, unde trăiește o importantă minoritate musulmană turcofonă. Beijingul a replicat cu sancțiuni împotriva celor patru economii.
China a figurat drept cap de afiș pe agenda summitului liderilor G-7 și a reuniunii membrilor NATO.
În opinia expertului, “China nu a reacționat bine” la declarațiile de la aceste întâlniri. Acesta a subliniat că, din punctul de vedere al Beijingului, abordarea lui Biden de a acorda prioritate coalițiilor împotriva Chinei ar putea afecta dezvoltarea economică a gigantului asiatic și abilitatea sa de a accesaa tehnologii de nivel înalt.