Sursa foto: Pixabay
Afacerile firmelor de pompe funebre vor depăși, în acest an, nivelul de jumătate de miliard de lei, cel mai ridicat din istorie. Se întâmplă acest lucru pe fondul creșterii spectaculoase a ratei deceselor și, bineînțeles, a scumpirii costurilor legate de înmormântare, de la sicriu și cruce, la coroane, îmbălsămare și locul de veci.
O înmormântare, în România lui 2023, a ajuns să coste între 2.700 lei și câteva zeci de mii de euro, în funcție de serviciile oferite. Multe dintre firme încearcă să se încadreze în limita celor 6.789 lei, valoarea ajutorului oferit de autorități.
Inflația a atins și acest domeniu sensibil, iar costurile au crescut semnificativ dacă clienții își doresc mai mult decât varianta de bază a serviciilor de pompe funebre.
Potrivit unei analize realizată de compania de consultanță Frames, piața pompelor funebre este una cu potențial de viitor, având în vedere îmbătrânirea accelerată a populației.
Potrivit unui raport al celebrei agenții de informații americane CIA, România a avut în 2021, în perioada COVID, a doua cea mai ridicată rată de mortalitate din lume, după Serbia.
Cu 15,26 de decese la mia de locuitori, era depășită doar de Serbia, care înregistra o rată a mortalității de 16,39 decese la mia de locuitori. Interesant este că, la momentul realizării studiului, înainte de război, Ucraina ocupa poziția a șasea în acest clasament al mortalității, cu 13,77 de decese la mia de locuitori, iar Rusia poziția a șaptea, cu cota de 13,36.
În 2022, rata mortalității în România a scăzut la 12,4%.
Un alt studiu, realizat de Comisia Europeană, arată că, în prezent, România are a doua cea mai mare rată a mortalităţii infantile din UE, 5,2 la mia de copii născuţi vii, faţă de 3,2, media europeană.
România a fost depășită doar de Bulgaria (5,6 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) și urmată de Slovacia (4,9 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii), Malta și Polonia (3,9 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii).
La polul opus, cele mai mici rate ale mortalității infantile din UE-27 s-au înregistrat în Finlanda, Suedia și Slovenia (1,8 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii) precum și în Estonia și Cehia (2,2 decedați sub 1 an la 1000 de născuți-vii).
Revenind la cazul țării noastre, sunt judeţe unde rata mortalităţii infantile este şi de peste trei ori mai mare decât media din UE. Astfel, mortalitatea infantilă a ajuns la 11,1 la mia de copii născuţi vii, în judeţul Satu Mare, şi la 10 la mie, în judeţul Tulcea.
România este urmată de Bulgaria şi Slovacia (ambele cu rata de 5,1 la mie); la polul opus se află Estonia (1,4 la mia de copii născuţi vii) şi Finlanda (1,8 la mie).
Raportul „The World Factbook” mai arată un lucru interesant. Cu 8,76 nașteri la mia de locuitori, România se află pe unul dintre cele mai proaste locuri în clasamentul natalității la nivel mondial – locul 207 din 228 de țări indexate.
„Deși avem inclusiv un Minister al Familiei, soluțiile la această criză demografică fără precedent în istoria României întârzie. Iar perspectivele nu arată deloc bine. Relevant este că, în următorii 10-15 ani, în România vor ieși la pensie peste 1,7 milioane de oameni – decrețeii, iar statisticile demonstrează că ieșirea din rutina zilnică oferită de locul de muncă, accentuează problemele de sănătate ale celor de vârsta a III-a, existând o legătură directă între ieșirea la pensie, privațiunile generate de pensie și creșterea ratei deceselor”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
O afacere profitabilă
Pentru firmele din zona pompelor funebre, situația demografică a României înseamnă că vor avea de lucru tot mai mult de acum încolo.
Cifra de afaceri a celor peste 1200 de firme specializate a atins, anul trecut, nivelul de 427,3 milioane de lei, iar perspectivele lui 2023 indică o depășire a graniței de 500 milioane de lei.
Spre comparație, în 2012, afacerile acestui sector nu depășeau 70 de milioane de lei.
Pe fondul inflației și limitărilor generate de ajutorul de înmormântare oferit de autorități, profitabilitatea companiilor de pompe funebre a scăzut în 2022 la 96,3 milioane lei față de 105,6 milioane lei în 2021.
De remarcat că, în urmă cu numai 10 ani, 2012, profitul net al firmelor de pompe funebre era de numai 4,2 milioane lei.
„Sectorul pompelor funebre a atras, în ultimii ani, un număr tot mai mare de investitori, dovadă că capitalurile totale au atins, anul trecut, 177 milioane de lei față de 16,5 milioane de lei în urmă cu 10 ani. Numărul companiilor a crescut exponențial, de la 443 în 2012 la 1239 în 2022, iar numărul angajaților a ajuns la 2754 anul trecut, cu 1592 mai mulți decât acum 10 ani”, arată analiza Frames.
Cele mai multe firme de pompe funebre sunt înregistrate în București (156), Ilfov (67), Timiș (60), Cluj (60), Constanța (55), Prahova (47), Bihor și Argeș (42), iar cele mai puține în Tulcea (10), Mehedinți (10), Maramureș și Ialomița (9), Botoșani (7).
1197 dintre cele 1239 de firme sunt din zona microîntreprinderilor. Interesant este că cele mai multe firme (601), derulează afaceri între 100.000 și 500.000 lei și numai 150 depășesc jumătate de milion de lei.
„Este o piață formată, în principal, din jucători mici, cu putere financiară redusă, în care profitabilitatea se află în prim-plan. Pompele funebre sunt un tip de activitate care generează multiple oportunități investiționale, existând deja semnale că firme mari, specializate, din Occident, tatonează piața în tentativa dezvoltării unor rețele de servicii la nivel național, cu toate atributele unui business solid, de la servicii de înmormântare la zona de creditare a acestora”, spun experții de la Frames.
De ce mor românii. Bolile cardiovasculare, în prim-plan
Potrivit datelor INS, în România au murit, anul trecut, 272.483 de oameni, cu 63.580 mai puțini decât în 2021 (anul deceselor COVID).
Pe grupe de vârstă, peste jumătate dintre decesele înregistrate în anul 2022 au fost în rândul persoanelor în vârstă de 75 ani și peste, dintre care au decedat cu 30703 persoane mai puține decât în anul precedent.
Institutul de Statistică remarcă, pe de alt parte, că numărului decedaților din primii ani de viață se mențin ridicate pentru grupa de vârstă 0-4 ani (1253 copii decedați), mai ales în primul an de viață (1014 copii).
De ce mor românii? În primul rând ca urmare a bolilor aparatului circulator (55,3%, din care 18,6% – boala ischemică a inimii și 13,6% – bolile cerebro-vasculare), urmate de tumori (16,8%) și de bolile aparatului respirator (10,9%) și, în ordine descrescătoare, bolile aparatului digestiv (5,6%), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (3,3%), iar 8,1% dintre persoanele decedate au avut ca principală cauză de deces alte boli ale căror ponderi, în totalul deceselor, au fost cuprinse între 1,8% și 0,01%.
„Principalele cauze de deces diferă sensibil între bărbați și femei: numărul deceselor în rândul populației masculine a fost mai mare în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, bolilor aparatului digestiv, leziunilor traumatice, otrăvirilor și altor consecințe ale cauzelor externe, bolii ischemice a inimii, bolilor infecțioase și parazitare, inclusiv în cazul tuberculozei, și nu în ultimul rând, tulburărilor mentale și de comportament. Bolile aparatului circulator (în special boala ischemică a inimii), bolile sistemului nervos, precum și bolile endocrine, de nutriție și metabolism, inclusiv diabetul zaharat, au fost responsabile de un număr mai mare de decese în rândul populației feminine”, mai spune INS.
Analiza Frames privind piața pompelor funebre din România a fost efectuată pe baza datelor publice comunicate de companii la RECOM și Ministerul Finanțelor, pentru perioada 2010-2023. Statistica face referire la activitățile cu codul CAEN 9603 – Activități de pompe funebre si similare