Există o probabilitatea foarte mare ca România, alături de alte țări central europene, să se transforme din beneficiar în contributor la bugetul Uniunii Europene, odată cu aderarea altor state, precum Ucraina, afirmă, într-o analiză pe blogul propriu, analistul Radu Crăciun.
Astfel, Radu Crăciun susține că programele actuale de finanțare de la Uniunea Europeană de care se bucură România sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia.
Explicațiile sunt două, conform lui. În primul rând, economia României a ajuns la un nivel de dezvoltare care justifică din ce în ce mai puțin finanțările UE. „Până la urmă, faptul că avem cel mai mic buget din Europa raportat la PIB e opțiunea României și UE nu are de ce să mai achite nota de plată”, spune el.
În al doilea rând, potrivit lui, UE începe să se pregătească pentru primirea de noi membri. Iar în acest tablou, nevoia masivă de finanțare a reconstrucției Ucrainei odată cu încetarea războiului, ca să nu mai vorbim de finanțarea potențialei sale aderări la UE, vor schimba total sensurile fluxurilor de finanțare. „Astfel de evoluții au toate șansele să transforme țările beneficiare nete ale finanțării europene în contributoare nete la bugetul european. Inclusiv România, spune el.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„O eventuală transformare a României dintr-un beneficiar net al finanțărilor într-un contributor net ar fi o schimbare majoră de paradigmă pentru România care își datorează dezvoltarea ultimilor decenii în primul rând finanțărilor europene. Bugetele României au fost bugete dedicate în primul rând consumului și doar în subsidiar dezvoltării. Atunci când deficitul bugetar trebuia ajustat, bugetul de investiții a fost în mod constant printre primele capitole candidate la tăieri, în condițiile în care ajustările de pensii, salarii sau posturi în administrația publică ar fi atras un cost politic.
Pe lângă aceasta, se mai ridică o problemă din ce în ce mai presantă. Toate proiectele de infrastructură construite din bani europeni cu ce bani vor fi întreținute? De exemplu autostrăzile încep să dea semne de oboseală (asfalt denivelat, balustrade rupte, iluminare nefuncțională), iar întreținerea/repararea lor se face cu mare întârziere”, spune el.
În concluzie, conform lui, apariția de noi candidate la aderare în UE și mai ales a Ucrainei va schimba din rădăcini regimul deosebit de avantajos al finanțărilor de care s-a bucurat România până acum.
„Există o probabilitate foarte mare că România, alături de alte țări central europene, să se transforme din beneficiar în contributor net, ceea ce va necesita o modificare esențială a modului în care tradițional a fost gândit bugetul. În viitorul nu foarte îndepărtat, dezvoltarea României va depinde, în premieră, într-o mare proporție doar de capacitatea bugetului de a o finanța. Mai mult, prin același buget, România va trebui să finanțeze și noii candidați la intrarea în UE. Iar sumele nu vor fi deloc mici dacă ne gândim doar la Ucraina”, spune Crăciun.