Sursa foto: Pexels
Tranziția Uniunii Europene către energia curată a marcat un moment important în luna mai, când panourile solare au generat pentru prima dată mai multă electricitate decât toate centralele pe cărbune ale blocului comunitar, și asta înainte ca soarele de vară să crească producția și mai mult, arată o analiză Bloomberg.
În timp ce expansiunea furibundă a producției de energie solară este de bun augur pentru eforturile de înlocuire a combustibililor fosili, descoperirea a scos la iveală, de asemenea, defectele sistemului energetic. Prețurile energiei electrice au devenit negative în timpul unora dintre cele mai însorite zile din luna mai, deoarece operatorii de rețea s-au luptat să facă față creșterii.
“Această vară va fi ceva la care va trebui să ne uităm ca la o carte poștală din viitor”, a declarat Kesavarthiniy Savarimuthu, analist la BloombergNEF. “Cel mai mare mesaj va fi: nu suntem pregătiți”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Deși energia solară a fost o soluție rapidă și ușoară pentru a răspunde la criza energetică de anul trecut, declanșată de reducerea aprovizionării cu gaz rusesc, dezavantajul este că tehnologia este cea mai bună în lunile însorite, când cererea este de obicei mai mică.
Sistemele de stocare a acestei energii în baterii sau prin crearea de hidrogen verde nu sunt suficient de avansate pentru a permite soarelui de vară să țină luminile aprinse noaptea sau să ajute la încălzirea locuințelor în timpul iernii.
Olanda, campioana europeană a energiei solare
Nicăieri nu este mai clar boom-ul solar – și riscurile de adaptare – decât în Olanda. Există peste 100 de megawați de panouri solare la fiecare 100.000 de locuitori olandezi, dublu față de însorita Spanie și mai mult decât triplu față de rata din China – de departe liderul mondial în ceea ce privește capacitatea totală de energie solară.
Pretenția Olandei de a deține cea mai densă rețea solară de pe Pământ se datorează în mare parte sprijinului guvernamental de lungă durată. Programul recompensează gospodăriile pentru instalarea de panouri solare, fiecare watt de electricitate compensând facturile de energie, indiferent dacă utilizarea coincide cu cele mai însorite părți ale zilei.
“Guvernul olandez a făcut acest lucru pentru a stimula panourile solare, dar este un pic prea reușit”, a declarat Jorrit de Jong, purtător de cuvânt al operatorului rețelei electrice olandeze TenneT, care are șapte panouri solare pe acoperiș care produc cel puțin 80% din consumul anual de electricitate al gospodăriei sale. “Dacă îmi spăl rufele sau îmi încarc mașina în momentele în care nu este soare, nu contează pentru mine, pentru că sunt plătit de compania mea de energie.”
Guvernul din Olanda intenționează să schimbe sistemul începând cu anul 2025. Conform noilor reguli, gospodăriile care trimit energie înapoi în rețea vor putea să deducă o sumă în scădere din factura anuală. Până în 2031, producătorii ar urma să beneficieze doar de energia pe care o consumă efectiv și nu ar mai fi compensați pentru orice surplus.
Modelul Olandez, aplicat și în restul Europei
În întreaga Europă, oamenii urmează exemplul olandez. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, instalarea de panouri solare în UE s-a accelerat. În luna mai, producția a crescut cu 10% față de anul precedent, ajungând la un nivel record de 27 terawați oră.
Spre deosebire de energia eoliană, hidroelectrică sau geotermală, energia solară are avantajul esențial de a fi rapid de instalat. Este nevoie doar de un stimulent pentru ca proprietarii de locuințe sau societățile imobiliare să transforme acoperișurile în mini-parcuri energetice. Dar rețelele de electricitate au fost create în jurul unor generatoare masive care puteau lucra în tandem cu operatorii de rețea pentru a menține rețelele echilibrate. Un sistem mai elaborat este mai greu de gestionat și va fi testat în mod serios în această vară.
În timp ce producția record de energie solară și eoliană a contribuit la eliminarea centralelor pe bază de cărbune și de gaz într-un ritm impresionant în acest an, UE mai are încă un drum lung de parcurs pentru a-și atinge obiectivul de zero emisii nete până în 2050. Germania este supusă unei presiuni și mai mari, cea mai mare piață de energie electrică din Europa urmărind să obțină o rețea decarbonizată până în 2035. Pentru a ajunge la acest obiectiv va fi nevoie nu numai de o expansiune masivă a energiei curate, ci și de schimbări care să alinieze mai bine consumul cu producția.
Cum au ajuns negative prețurile energiei
Există deja semne de nepotrivire între cerere și ofertă. La sfârșitul săptămânii trecute, prețurile energiei electrice au devenit uneori negative, deoarece producția de energie solară a atins un record în Germania, cel mai mare producător european. Prețurile negative nu sunt neobișnuite și sunt legate, de obicei, de producția puternică de energie eoliană pe timp de noapte sau la sfârșit de săptămână, când cererea este redusă.
Atunci când există un val de energie, furnizorii trebuie să plătească consumatorii pentru a utiliza electricitatea. Aceasta nu înseamnă că 100% din energie provine din surse regenerabile. Unele centrale convenționale nu pot fi pornite și oprite în mod flexibil sau trebuie să funcționeze pentru a menține stabilitatea rețelei.
Creșterea oscilațiilor de preț și persistența unor rate scăzute sau negative în timpul perioadelor de producție de vârf pentru energia regenerabilă ar putea pune în pericol investițiile viitoare, potrivit lui Axel Thiemann, directorul executiv al Sonnedix, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de energie solară din Europa.
De la sfârșitul anului 2021, Sonnedix și-a dublat aproximativ portofoliul de proiecte europene, dar Thiemann a avertizat că dezvoltarea va deveni mai dificilă fără schimbări în modul în care este gestionată energia.
“Pe măsură ce se realizează mai multe investiții, rețeaua va fi din ce în ce mai saturată în anumite părți ale zilei, în timpul verii”, a declarat el într-un interviu. “Chiar dacă aveți o cantitate nelimitată de proiecte solare care sunt permise, acestea nu vor fi construite decât dacă există o rută clară către piață”.
Pentru a face față mai bine fluxului și refluxului producției de energie regenerabilă va fi nevoie de un nou tip de flexibilitate în sistemul energetic, care nu era necesară atunci când toată energia electrică provenea de la câteva centrale gigantice pe bază de combustibili fosili și nucleare care puteau fi pornite sau oprite în funcție de cerere.
“Actualul nostru sistem energetic nu a fost planificat pentru acest tip de nevoi de flexibilitate”, a declarat Thorsten Lenck, manager de proiect la grupul de reflecție Agora Energiewende din Berlin.
Soluții de adaptare ale sistemului energetic
Există diverse modalități de adaptare. Bateriile conectate la rețea ar putea folosi energia în timpul celor mai însorite sau mai vântoase părți ale zilei pentru a vinde atunci când sursele regenerabile nu produc la fel de mult. Consumatorii ar putea fi, de asemenea, stimulați să folosească energia în perioadele de vârf de producție. Acest lucru ar putea fi deosebit de important pe măsură ce tot mai multe vehicule electrice ajung pe șosele, iar gospodăriile trec de la cazanele tradiționale la pompele de căldură.
“Vom avea o cantitate fără precedent de producție solară în această vară, iar acest lucru tinde să crească volatilitatea prețurilor la energie”, a declarat Joke Steinwart, analist la Aurora Energy Research. “Acest lucru prezintă mari oportunități pentru tehnologiile flexibile precum bateriile”.
Producția de energie solară a României, în scădere
România, în schimb, a anunțat prin Institutul Național de Statistică o producție mai mică de energie electrică solară în acest an față de anul trecut. Astfel, potrivit unui comunicat INS din 15 mai 2023, producția de energie electrică a României în primele trei luni din acest an a crescut datorită producției hidro.
“În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17367,0 milioane kWh, în creștere cu 363,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.
Producţia din termocentrale a fost de 5223,9 milioane kWh, în scădere cu 409,6 milioane kWh (-7,3%). Producţia din hidrocentrale a fost de 4728,7 milioane kWh, în creștere cu 1353,7 milioane kWh (+40,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2998,8 milioane kWh, în scădere cu 22,3 milioane kWh (-0,7%).
Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.III.2023, a fost de 2431,0 milioane kWh, în scădere cu 71,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 298,1 milioane kWh, în scădere cu 50,4 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2022.”