Analiză: Cât ar trebui să economisească o familie pentru a acoperi costurile asociate începutului de an școlar și universitar

Tinerii români sunt dispuși să își susțină educația, arată un studiu realizat de Dynata pentru aplicația financiară Revolut: 59% dintre respondenții de 18-24 de ani care au participat la un sondaj spun că ar contribui la finanțarea studiilor. Potrivit unei simulări bazate pe date interne și pe constatările studiului citat, o familie medie din România ar trebui să economisească cel puțin 375 lei/lună timp de 13 luni pentru a acoperi costurile asociate începutului de an școlar și universitar

Aplicația financiară Revolut a realizat un studiu în rândul a 13.000 de respondenți din 13 țări, despre costurile legate de educație și modalitățile de finanțare a studiilor. Revolut a comandat acest studiu companiei de cercetare Dynata, care a folosit un eșantion reprezentativ de 1.000 de adulți români. Aceste rezultate fac parte dintr-un studiu mai extins în care au fost incluși respondenți din Australia, Bulgaria, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Singapore, Ungaria.

Costurile de școlarizare în România: prea mari pentru tineri, justificate doar de calitate pentru seniori

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Conform studiului Revolut despre pregătirile pentru începerea anului școlar/universitar, 6 din 10 români sunt de părere că cheltuielile cu educația sunt mari în țara noastră. 43% spun că taxele de școlarizare sunt prea mari, 16% consideră că educația în școlile private este mai scumpă pentru că este și de o calitate superioară celei din școlile publice, iar 17% apreciază că taxele de școlarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată. Doar 11% leagă nivelul taxelor de școlarizare de calitatea educației.

În principal, generațiile vizate direct de actul educațional – studenții (18-34 de ani) și părinții (45-54 de ani) – au o percepție negativă față de costurile educației, cu procente care variază între 66% și 64%, superioare mediei naționale de 59%. Generațiile mature sunt de părere că o educație bună trebuie să fie mai scumpă (20% dintre respondenții de peste 55 de ani).

Costul educației este influențat nu doar de calitatea acestuia, ci și de costul traiului. Potrivit unui studiu Revolut realizat în România anul trecut, pe baza datelor agregate și anonimizate, rezultă că o familie a cheltuit pentru începerea anului universitar, aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreținere – chirie și utilități), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la școala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaționale contra cost). Acest buget a luat în calcul costurile pentru achiziționarea de cărți, manuale și alte suporturi de învățare tipărite, de produse de papetărie și birotică, de îmbrăcăminte, precum și achiziția de bunuri digitale (aplicații/ programe de calculator) și pentru mentenanța și recondiționarea echipamentelor IT, taxele și plățile către instituțiile de educație superioară sau servicii de educație primară și gimnazială (afterschool, școli private).

Pentru a anticipa acest moment important al anului, consumatorii se pot pregăti din timp, punând deoparte un buget pentru începerea anului școlar, mai ales că peste vară fondurile sunt direcționate cu precădere spre concedii. Din datele interne ale Revolut, care are și o funcție de “pușculiță”, se vede că proiectele legate de educație sunt al cincilea motiv pentru care românii au economisit peste varā, anul trecut, și în primele luni de toamnă. Chiar dacă pe primele poziții se află economiile pentru diverse obiective sau banii albi pentru zile negre, vacanțele, cadourile sau bugetele de renovare a locuințelor, educația este unul dintre motivele importante pentru care clienții noștri economisesc.

Astfel, în perioada mai-octombrie 2022, într-un Seif deschis pentru a finanța proiectele educaționale, un client Revolut și-a propus să economisească, în medie, peste 5.900 de lei, bani destinați fie plății taxelor la facultate sau costurilor asociate, fie grădiniței, cursurilor și altor cheltuieli educaționale nespecificate. Clienții au preferat să economisească în moneda locală, leu, dar au fost deschise și seifuri în euro, lire sterline sau dolari americani.

Economii, împrumuturi, sponsorizări sau burse – de unde vin banii pentru studii?

Studiul comandat de Revolut mai arată că 64% dintre respondenții români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanțarea studiilor superioare. Economiile (26%), monitorizarea cheltuielilor (24%) și creditele pentru studii (13%) sunt primele trei modalități menționate pentru a acoperi costurile de școlarizare. Sponsorizările și bursele sunt de asemenea luate în calcul, dar într-o proporție mai mică (11%). Doar 10% dintre respondenți au declarat că nu ar fi de dorit ca un student să-și împartă timpul între școală și job, în timp ce 8% au respins categoric ideea îmbinării celor două. În privința genurilor, femeile se bazează mai mult decât bărbații pe finanțarea din exterior (13% optează pentru burse și sponsorizări), în timp ce 29% dintre respondenții de gen masculin preferă să economisească din timp pentru facultatea copiilor.

Cercetarea a mai arătat că tinerele generații sunt deschise ideii de a contribui la finanțarea propriilor studii. GenZers, care sunt, de fapt, beneficiarii sistemului de învățământ superior, au răspuns că ar economisi bani din timp pentru a avea acces la universitatea sau facultatea dorite (36% ar economisi din timp și 22% de nevoie, dacă familia nu și-ar permite să îi susțină). Doar 5% dintre respondenții din segmentul de vârstă 18-24 ani au considerat că părinții trebuie să le asigure copiilor suportul financiar pentru a face studii superioare. În același timp, milenialii sunt mai preocupați de capacitatea studenților de a echilibra munca și studiile (14%).

Dacă ne uităm la generațiile mature, acestea sunt mai predispuse să acceseze un credit de studii (19% dintre respondenții de 55-64 ani) sau să considere că este datoria părinților să asigure banii necesari pentru studiile copiilor  (11%, aceeași categorie de vârstă).

Un reprezentant al Generației Z ar trebui să economisească timp de 1 an pentru a acoperi costurile pentru începerea anului universitar

Economisirea nu este la îndemâna oricui. Un român din cinci declară că nu economisește deloc, în timp ce majoritatea respondenților (27%) spun că economisesc mai puțin de 250 lei/lună. Doar 13% dintre respondenții români reușesc să economisească între 500-1.000 lei, în timp ce 10% depășesc 1.000 lei.

22% dintre respondenții de gen feminin declară că nu reușesc să facă economii, față de 18% pentru bărbați. De asemenea, există diferențe între genuri în privința sumelor puse deoparte. Sumele economisite de cele mai multe femei (60%) variază între 250 – 1.000 lei, în timp ce un bărbat din trei reușește să pună deoparte cel puțin 500 lei/lună.

Românii din Generația Z declară că fac economii de mai puțin de 250 lei/lună (37%) sau de cel mult 250-500 lei (33%). În același timp, studenții pot fi ajutați și de bunici, care reușesc să economisească chiar și între 500-1.000 de lei (17% dintre respondenții de peste 65 de ani).

Luând ca punct de referință cheltuielile realizate de o familie în 2022 pentru începerea anului universitar, așa cum rezultă din datele interne Revolut, un student român ar trebui să economisească timp de cel puțin timp de 12 luni pentru a strânge fondurile necesare pentru revenirea la cursuri în toamna lui 2023.

Intervalul de timp a fost calculat ca raport între suma totală cheltuite pentru începerea anului universitar, în 2022, potrivit datelor interne Revolut, și suma medie economisită de cea mai mare pondere a respondenților din segmentul de vârstă  18-24 ani – mai puțin de 250 lei/ lună.

Dacă luăm în calcul datele interne ale Revolut pentru începerea anului școlar 2022, rezultatele studiului Dynaya și rata inflației în luna iulie 2023 vs. iulie 2022, o familie de români cu doi copii (un adolescent, elev la liceu, și un student) ar trebui să economisească 375 lei/lună, în medie, timp de aproape 13 luni pentru a acoperi costurile cu începerea anului școlar în toamna anului 2023.

Cel mai mare procent de respondenți din categoria de vârstă 45-54 de ani a optat pentru varianta de răspuns conform căreia economisesc lunar între 250-500 lei (25%). Rata medie a inflației în luna iulie, conform Institutului Național de Statistică a fost de 9,4% vs iulie 2022.