Sursa foto: Facebook/ FMI
Lipsa forței de muncă era în topul problemelor cu care se confruntau companiile din România, înainte de izbucnirea crizei. Însă reticența oamenilor de a cheltui a însemnat o lipsă a cererii interne, care este acum principala grijă a managerilor. Economiștii se așteaptă totuși la o revenire a cererii odată cu relaxarea restricțiilor, dar și la reapariția problemelor cu forța de muncă.
Lipsa forței de muncă era principala grijă a managerilor din industria prelucrătoare înainte de pandemie, în trimestrul doi al anului 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), consultate de Economedia. 16% dintre managerii din industria prelucrătoare afirmau că principala cauză care limitează activitatea din industria prelucrătoare este lipsa forței de muncă, urmată de cererea internă insuficientă (13% din total cauze), alături de alte cauze.
Doi ani mai târziu, după un an de pandemie, managerii din această industrie afirmă că principalul motiv de limitare a activității din industria prelucrătoare este cererea internă insuficientă. Procentul managerilor care dau această cauză s-a dublat la 26%, în trimestrul doi al acestui an, față de 13% în 2019.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În schimb, lipsa forței de muncă a scăzut abia pe locul trei în topul cauzelor care limitează activitatea (doar 7% din managerii din industria prelurătoare mai dau acest exemplu), după „alte cauze” (10%).
Situația este similară și în alte sectoare ale economiei. În comerțul cu amănuntul, lipsa forței de muncă era abia pe locul trei al problemelor managerilor din întreprinderi mici (doar 10% din manageri o indicau – față de 21% care indicau concurența), în 2019. În 2021, procentul managerilor care dau lipsa forței de muncă drept problemă a scăzut puternic la 3%, în timp ce 35% dintre manageri afirmă că cererea insuficientă este principala problemă, urmată de concurență (27%), probleme financiare (9%) și (14%). În materie de întreprinderi mari, lipsa forței de muncă era indicată ca problemă de doar 1% din manageri și în 2019 și în 2021.
În sectorul construcțiilor din România, grav afectat de lipsa forței de muncă din cauza plecării muncitorilor în străinătate, 24% din manageri afimau în 2019 că aceasta este o problemă, imediat după cererea insuficientă (26%).
În schimb, în 2021, doar 11% dintre managerii din construcții se mai plâng de lipsa de forță de muncă, în timp ce problema majoră a rămas cererea insuficientă (procentul a crescut la 30%), urmată de condițiile atmosferice (14%). Situația este similară atât în cazul întreprinderilor mici, cât și în cazul celor mijlocii.
Și în servicii, lipsa forței de muncă, deși nu era o problemă majoră nici înainte, și-a diminuat din influență în acest an. În schimb, managerii din servicii (30% dintre ei) spun că cererea insuficientă este principala problemă, dublu față de anul 2019.
Mai ușor să găsești muncitori. Dar nu pe termen lung
O serie de antreprenori intervievați recent de Economedia spuneau că, față de perioada de dinainte de pandemie, acum le este mai ușor să găsească muncitori.
„Dacă vorbim de perioada pandemică, în care ne aflăm, față de perioada precedentă, anii 2018-2019, când era într-adevăr greu să găsim oameni, acum constatăm că procesul este mai ușor. Găsim mai ușor oameni. Probabil sunt companii care au avut dificultăți, care au eliberat oameni”, spunea, într-un interviu, Sergiu Bazarciuc, Director Executiv & Co-fondator al companiei de energie regenerabilă, telecomunicații și automatizări Simtel.
Radu Merica, directorul general al RER, filiala din România a companiei germane de salubritate, spunea că în timpul pandemiei s-au întors mulți oameni acasă și s-a mai relaxat problema forței de muncă, însă compania se așteaptă să plece toți în afară și să rămânem din nou cu criză de forță de muncă.
De aceeași părere este și economistul Aurelian Dochia, care afirmă că s-ar putea ca anul ăsta să apară iarăși lipsa forței de muncă drept un factor de limitare a producției. „Multe din sectoarele care trebuie să își extindă rapid activitatea nu prea au de unde să își ia oameni. Când se vor deschide restaurantele și stațiunile, vom vedea că nu mai au de unde să îi ia prea repede și vor fi tot felul de soluții improvizate”, afirmă economistul.
În ceea ce privește lipsa cererii interne, una din principalele probleme identificate de manageri, Aurelian Dochia susține că aceasta se explică prin faptul că restricțiile impuse aproape pe tot parcursul anului trecut au făcut ca unii oameni să nu își poată desfășura unele activități obișnuite. „Tot ce a ținut de HoReCa, de industria de spectacole și evenimente a suferit foarte mult, nu a mai existat cerere. Probabil și în alte sectoare s-a întâmplat la fel. Tot ce ține de îmbrăcăminte, încălțăminte, nu a mai fost același nivel al consumului cum era înainte. Nu te-ai mai dus la birou în fiecare zi, nu ai mai avut același comportament, nu te-ai mai îmbrăcat la fel. E clar că restricțiile impuse de pandemie au fost factorul principal care au modificat comportamentul de consum și au redus cererea de consum pentru multe sectoare”, afirmă el.
Revine consumul, apar scumpirile
Cu toate acestea, potrivit economistului, există tendința de revenire a consumului. „Acum, cu progresul vaccinării, toată lumea speră că lucrurile se îndreaptă către normal și va reveni cererea. În 2021 fără îndoială că va fi mai bine comparativ cu 2020 în ceea ce privește cererea de consum. Oamenii vor să își reia viața, să meargă la restaurant, să plece în vacanță. Sectoarele acestea afectate cel mai grav își vor reveni treptat în acest an”, susține el.
În schimb, o problemă care ar putea apărea pentru manageri în acest an este lipsa sau prețul în creștere al materiilor prime și al componentelor.
„Este un fenomen care are loc la nivel mondial și care o să ne afecteze. Managerii se vor plânge de acest aspect care afectează multe ramuri ale producției, de la construcții și imobiliare, dar până la producția de autovehicule, calculatoare. Iată un paradox: există cerere, dar nu pot să facă față producătorii. Sunt oameni care așteaptă mult, acum, la livrarea unui autoturism sau la anumite chestiuni electronice, un lucru neobișnuit până acum”, conchide economistul.