ANALIZĂ Cum s-au schimbat problemele companiilor în pandemie: de la lipsa forței de muncă la lipsa cererii / Noua amenințare: scumpirea materiilor prime

Lipsa forței de muncă era în topul problemelor cu care se confruntau companiile din România, înainte de izbucnirea crizei. Însă reticența oamenilor de a cheltui a însemnat o lipsă a cererii interne, care este acum principala grijă a managerilor. Economiștii se așteaptă totuși la o revenire a cererii odată cu relaxarea restricțiilor, dar și la reapariția problemelor cu forța de muncă.

Lipsa forței de muncă era principala grijă a managerilor din industria prelucrătoare înainte de pandemie, în trimestrul doi al anului 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), consultate de Economedia. 16% dintre managerii din industria prelucrătoare afirmau că principala cauză care limitează activitatea din industria prelucrătoare este lipsa forței de muncă, urmată de cererea internă insuficientă (13% din total cauze), alături de alte cauze.

Doi ani mai târziu, după un an de pandemie, managerii din această industrie afirmă că principalul motiv de limitare a activității din industria prelucrătoare este cererea internă insuficientă. Procentul managerilor care dau această cauză s-a dublat la 26%, în trimestrul doi al acestui an, față de 13% în 2019.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În schimb, lipsa forței de muncă a scăzut abia pe locul trei în topul cauzelor care limitează activitatea (doar 7% din managerii din industria prelurătoare mai dau acest exemplu), după „alte cauze” (10%).

Situația este similară și în alte sectoare ale economiei. În comerțul cu amănuntul, lipsa forței de muncă era abia pe locul trei al problemelor managerilor din întreprinderi mici (doar 10% din manageri o indicau – față de 21% care indicau concurența), în 2019. În 2021, procentul managerilor care dau lipsa forței de muncă drept problemă a scăzut puternic la 3%, în timp ce 35% dintre manageri afirmă că cererea insuficientă este principala problemă, urmată de concurență (27%), probleme financiare (9%) și (14%). În materie de întreprinderi mari, lipsa forței de muncă era indicată ca problemă de doar 1% din manageri și în 2019 și în 2021.

În sectorul construcțiilor din România, grav afectat de lipsa forței de muncă din cauza plecării muncitorilor în străinătate, 24% din manageri afimau în 2019 că aceasta este o problemă, imediat după cererea insuficientă (26%).

În schimb, în 2021, doar 11% dintre managerii din construcții se mai plâng de lipsa de forță de muncă, în timp ce problema majoră a rămas cererea insuficientă (procentul a crescut la 30%), urmată de condițiile atmosferice (14%). Situația este similară atât în cazul întreprinderilor mici, cât și în cazul celor mijlocii.

Și în servicii, lipsa forței de muncă, deși nu era o problemă majoră nici înainte, și-a diminuat din influență în acest an. În schimb, managerii din servicii (30% dintre ei) spun că cererea insuficientă este principala problemă, dublu față de anul 2019.

Mai ușor să găsești muncitori. Dar nu pe termen lung

O serie de antreprenori intervievați recent de Economedia spuneau că, față de perioada de dinainte de pandemie, acum le este mai ușor să găsească muncitori.

„Dacă vorbim de perioada pandemică, în care ne aflăm, față de perioada precedentă, anii 2018-2019, când era într-adevăr greu să găsim oameni, acum constatăm că procesul este mai ușor. Găsim mai ușor oameni. Probabil sunt companii care au avut dificultăți, care au eliberat oameni”, spunea, într-un interviu, Sergiu Bazarciuc, Director Executiv & Co-fondator al companiei de energie regenerabilă, telecomunicații și automatizări Simtel.

Radu Merica, directorul general al RER, filiala din România a companiei germane de salubritate, spunea că în timpul pandemiei s-au întors mulți oameni acasă și s-a mai relaxat problema forței de muncă, însă compania se așteaptă să plece toți în afară și să rămânem din nou cu criză de forță de muncă.

De aceeași părere este și economistul Aurelian Dochia, care afirmă că s-ar putea ca anul ăsta să apară iarăși lipsa forței de muncă drept un factor de limitare a producției. „Multe din sectoarele care trebuie să își extindă rapid activitatea nu prea au de unde să își ia oameni. Când se vor deschide restaurantele și stațiunile, vom vedea că nu mai au de unde să îi ia prea repede și vor fi tot felul de soluții improvizate”, afirmă economistul.

În ceea ce privește lipsa cererii interne, una din principalele probleme identificate de manageri, Aurelian Dochia susține că aceasta se explică prin faptul că restricțiile impuse aproape pe tot parcursul anului trecut au făcut ca unii oameni să nu își poată desfășura unele activități obișnuite. „Tot ce a ținut de HoReCa, de industria de spectacole și evenimente a suferit foarte mult, nu a mai existat cerere. Probabil și în alte sectoare s-a întâmplat la fel. Tot ce ține de îmbrăcăminte, încălțăminte, nu a mai fost același nivel al consumului cum era înainte. Nu te-ai mai dus la birou în fiecare zi, nu ai mai avut același comportament, nu te-ai mai îmbrăcat la fel. E clar că restricțiile impuse de pandemie au fost factorul principal care au modificat comportamentul de consum și au redus cererea de consum pentru multe sectoare”, afirmă el.

Revine consumul, apar scumpirile

Cu toate acestea, potrivit economistului, există tendința de revenire a consumului. „Acum, cu progresul vaccinării, toată lumea speră că lucrurile se îndreaptă către normal și va reveni cererea. În 2021 fără îndoială că va fi mai bine comparativ cu 2020 în ceea ce privește cererea de consum. Oamenii vor să își reia viața, să meargă la restaurant, să plece în vacanță. Sectoarele acestea afectate cel mai grav își vor reveni treptat în acest an”, susține el.

În schimb, o problemă care ar putea apărea pentru manageri în acest an este lipsa sau prețul în creștere al materiilor prime și al componentelor.

„Este un fenomen care are loc la nivel mondial și care o să ne afecteze. Managerii se vor plânge de acest aspect care afectează multe ramuri ale producției, de la construcții și imobiliare, dar până la producția de autovehicule, calculatoare. Iată un paradox: există cerere, dar nu pot să facă față producătorii. Sunt oameni care așteaptă mult, acum, la livrarea unui autoturism sau la anumite chestiuni electronice, un lucru neobișnuit până acum”, conchide economistul.