Analiză de șantiere, la început de an școlar. Câte proiecte de unități școlare sunt în lucru în România, țara cu buget sărac pentru Educație?

Anul școlar începe în România, după luni de nesiguranță și cursuri online, cu un sistem educațional care are alocat în bugetul anual un procent modest din PIB, cu o rețea în care zeci de unități nu au autorizație sanitară sau de protecție la incendiu și care are încă școli cu toaleta în curte. De ordinul zecilor. În acest context, câteva cifre ca răspuns la întrebarea: cât investește România în școli?

Peste 1.000 de proiecte publice din sectorul educațional sunt în lucru sau în pregătire în acest an, potrivit datelor monitorizate de IBC Focus, companie de consultanță care urmărește șantierele din România. Investițiile estimate sunt de 7,2 miliarde de lei. Doar aproximativ o treime dintre aceste proiecte sunt deocamdată în construcție. Din total, peste 400 vizează modernizări.

În 2021 au fost monitorizate 1.073 proiecte publice de tip educațional la nivel național. Acestea vizează o suprafață de 2,54 milioane mp, iar valoarea investițiilor atinge suma estimată de 7,24 miliarde de lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În ceea ce privește distribuția teritorială a acestor proiecte, cele mai multe sunt în Cluj – 66 proiecte. Următoarele poziții în clasament sunt ocupate de București (61 proiecte), Timiș (58 proiecte) și Iași (53 proiecte). Cele mai valoroase proiecte se regăsesc în capitală, urmate de investițiile din județul Cluj și cele din Constanța.

Conform VICTA.ro, platformă a IBC Focus, au fost identificate 3 proiecte în stadiul de intenție, 358 în proiectare, 10 în autorizare, 3 în stadiul de licitație, 210 înainte de execuție, 323 în construcție, 32 în stadiul de amenajare și 73 finalizate. Din totalul de 1014 proiecte, 305 sunt construcții noi, 484 sunt lucrări de renovare, 59 de reparații, 20 de modernizare și 146 lucrări de extindere.

În ultimele 12 luni au fost identificați 769 antreprenori generali care au executat lucrări din domeniul educațional.

Cifre din Educație

Numărul unităților școlare din România s-a redus în anul de debut a pandemiei COVID-19, arată analiza IBC Focus, citând date publicate de portalul de specialitate Statistia.com. În 2020 s-a atins cea mai mică cifră din ultimii 10 ani – 6.970 de unități. Cel mai bun an din acest interval a fost 2010, cu nu mai puțin de 7.588 instituții școlare.

Institutul Național de Statistică anunța că în anul 2019 au fost identificați 3.526.189 copii din grădinițe și creșe, elevi și studenți cuprinși în procesul de instruire și educare, indiferent de formele de învățământ pe care le frecventează (de zi/ cu frecvență, seral, cu frecvență redusă și la distanța).

România e peste media Uniunii Europene în ceea ce privește rata abandonului școlar. În 2018, acesta era de 16,4%, în timp ce media UE era de 10,6%, arată datele citate în studiul IBC Focus.

„În perioada pandemiei, domeniul educațional a suferit schimbări semnificative. Pe lângă trecerea din mediul offline la cel online, mulți profesori s-au văzut nevoiți să se adapteze unui nou stil de a preda și unor noi norme. A apărut astfel și un sentiment de nesiguranță alimentat și de pericolul răspândirii virusului. Pe sectorul demisiilor, în intervalul 16.03.2020- 31.12.2020, în învățământ au fost înregistrate 1103 demisii la cererea salariatului, cu preaviz, dintr-un total de 63.647 demisii identificate în toate domeniile de activitate. Totodată, au fost și 2.277 demisii la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv în învățământ”, arată consultanții.

Cifrele statistia.com indică faptul că anii 2020 – 2021 sunt cei mai buni în materie de investiții educaționale: 28,2 miliarde de lei în 2020 și 28,5 miliarde de lei pentru anul în curs. Chiar dacă cifrele par în creștere, merită menționat că procentul din PIB alocat educației este unul extrem de mic: 2,5%. 70% sunt cheltuieli cu salariile.

De cât ar fi fost nevoie?

„Imaginați-vă că sistemul de învățământ este o afacere…”/ „În cazul educației timpurii, fiecare euro cheltuit atrage un randament de 7-17 euro” / România trebuie să își dubleze investiția

„Pandemia de COVID-19 a împins educația și mai aproape de limită: a crescut numărul copiilor aflați în afara sistemului de învățământ, digital sau tradițional, și a scăzut numărul copiilor care învață efectiv”, scria într-un articol de opinie reprezentantul UNICEF România, Pieter Bult, la finalul anului în care a debutat pandemie. UNICEF a tras un semnal de alarmă în legătură cu această criză de ani de zile, încă dinainte ca actuala pandemie să agraveze situația.

Cifrele puse pe tapet de Bult: În România, 400.000 de copii nu merg la școală sau nu termină învățământul obligatoriu. Conform ultimelor rezultate la evaluarea PISA realizată de OCDE (2019), 44% dintre adolescenții de 15 ani nu reușesc să citească sau să scrie corect. Guvernul României investește anual în educație 38.000 de milioane de lei, reprezentând 3,4% din bugetul total anual al României.

„Imaginați-vă că sistemul de învățământ este o afacere. O afacere a cărei țintă este educarea tuturor copiilor (frecventarea școlii este obligatorie de la vârsta de 5 ani până la 15 ani) și pregătirea lor pentru o viață împlinită și productivă. O afacere în care 20% dintre obiective nu sunt realizate și în care aproape jumătate dintre ‘produse’ (cu alte cuvinte, copii educați) nu ating un standard de calitate acceptabil. Este oare o afacere în care ar trebui să investim? Răspunsul este ‘da’, ar trebui să investim în educație, însă o astfel de investiție este justificată doar dacă investim mai mult în învățământ, mult mai mult, și nu în anii viitori, ci acum, în 2021. Altfel, educația și copiii se vor afla în continuare într-o situație de criză. Această creștere a fondurilor dedicate educației nu este altceva decât o investiție. O investiție în copii și o investiție în viitorul economiei, în progresele și bunăstarea țării”, a subliniat reprezentantul UNICEF.

Acesta mai susține că îmbunătățirea accesului școlar și a calității educației este corelată în mod direct cu dezvoltarea economică, prin urmare reprezintă o investiție ce va fi recuperată înzecit, dar România mai are mult de investit. „Studiile ne-au arătat că educația este unul din factorii cheie care promovează creșterea economică, datorită rolului acesteia de a spori capitalul uman, deci productivitatea. Rentabilitatea investiției în educație este semnificativă și, în cazul educației timpurii, fiecare euro cheltuit atrage un randament de 7-17 euro. Așadar, cât mai trebuie să investească România pentru a transforma o afacere falimentară într-una de succes? Pentru început, ar fi bine să dubleze suma investită, ceea ce ar permite României să atingă nivelul mediu (nu nivelul cel mai ridicat) al cheltuielilor dedicate educației în cadrul UE”, calculează Bult, într-un articol care poate fi citit AICI.