Sursa foto: renovare scoala, primaria Cluj-Napoca
Anul școlar începe în România, după luni de nesiguranță și cursuri online, cu un sistem educațional care are alocat în bugetul anual un procent modest din PIB, cu o rețea în care zeci de unități nu au autorizație sanitară sau de protecție la incendiu și care are încă școli cu toaleta în curte. De ordinul zecilor. În acest context, câteva cifre ca răspuns la întrebarea: cât investește România în școli?
Peste 1.000 de proiecte publice din sectorul educațional sunt în lucru sau în pregătire în acest an, potrivit datelor monitorizate de IBC Focus, companie de consultanță care urmărește șantierele din România. Investițiile estimate sunt de 7,2 miliarde de lei. Doar aproximativ o treime dintre aceste proiecte sunt deocamdată în construcție. Din total, peste 400 vizează modernizări.
În 2021 au fost monitorizate 1.073 proiecte publice de tip educațional la nivel național. Acestea vizează o suprafață de 2,54 milioane mp, iar valoarea investițiilor atinge suma estimată de 7,24 miliarde de lei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ceea ce privește distribuția teritorială a acestor proiecte, cele mai multe sunt în Cluj – 66 proiecte. Următoarele poziții în clasament sunt ocupate de București (61 proiecte), Timiș (58 proiecte) și Iași (53 proiecte). Cele mai valoroase proiecte se regăsesc în capitală, urmate de investițiile din județul Cluj și cele din Constanța.
Conform VICTA.ro, platformă a IBC Focus, au fost identificate 3 proiecte în stadiul de intenție, 358 în proiectare, 10 în autorizare, 3 în stadiul de licitație, 210 înainte de execuție, 323 în construcție, 32 în stadiul de amenajare și 73 finalizate. Din totalul de 1014 proiecte, 305 sunt construcții noi, 484 sunt lucrări de renovare, 59 de reparații, 20 de modernizare și 146 lucrări de extindere.
În ultimele 12 luni au fost identificați 769 antreprenori generali care au executat lucrări din domeniul educațional.
Cifre din Educație
Numărul unităților școlare din România s-a redus în anul de debut a pandemiei COVID-19, arată analiza IBC Focus, citând date publicate de portalul de specialitate Statistia.com. În 2020 s-a atins cea mai mică cifră din ultimii 10 ani – 6.970 de unități. Cel mai bun an din acest interval a fost 2010, cu nu mai puțin de 7.588 instituții școlare.
Institutul Național de Statistică anunța că în anul 2019 au fost identificați 3.526.189 copii din grădinițe și creșe, elevi și studenți cuprinși în procesul de instruire și educare, indiferent de formele de învățământ pe care le frecventează (de zi/ cu frecvență, seral, cu frecvență redusă și la distanța).
România e peste media Uniunii Europene în ceea ce privește rata abandonului școlar. În 2018, acesta era de 16,4%, în timp ce media UE era de 10,6%, arată datele citate în studiul IBC Focus.
„În perioada pandemiei, domeniul educațional a suferit schimbări semnificative. Pe lângă trecerea din mediul offline la cel online, mulți profesori s-au văzut nevoiți să se adapteze unui nou stil de a preda și unor noi norme. A apărut astfel și un sentiment de nesiguranță alimentat și de pericolul răspândirii virusului. Pe sectorul demisiilor, în intervalul 16.03.2020- 31.12.2020, în învățământ au fost înregistrate 1103 demisii la cererea salariatului, cu preaviz, dintr-un total de 63.647 demisii identificate în toate domeniile de activitate. Totodată, au fost și 2.277 demisii la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv în învățământ”, arată consultanții.
Cifrele statistia.com indică faptul că anii 2020 – 2021 sunt cei mai buni în materie de investiții educaționale: 28,2 miliarde de lei în 2020 și 28,5 miliarde de lei pentru anul în curs. Chiar dacă cifrele par în creștere, merită menționat că procentul din PIB alocat educației este unul extrem de mic: 2,5%. 70% sunt cheltuieli cu salariile.
De cât ar fi fost nevoie?
„Imaginați-vă că sistemul de învățământ este o afacere…”/ „În cazul educației timpurii, fiecare euro cheltuit atrage un randament de 7-17 euro” / România trebuie să își dubleze investiția
„Pandemia de COVID-19 a împins educația și mai aproape de limită: a crescut numărul copiilor aflați în afara sistemului de învățământ, digital sau tradițional, și a scăzut numărul copiilor care învață efectiv”, scria într-un articol de opinie reprezentantul UNICEF România, Pieter Bult, la finalul anului în care a debutat pandemie. UNICEF a tras un semnal de alarmă în legătură cu această criză de ani de zile, încă dinainte ca actuala pandemie să agraveze situația.
Cifrele puse pe tapet de Bult: În România, 400.000 de copii nu merg la școală sau nu termină învățământul obligatoriu. Conform ultimelor rezultate la evaluarea PISA realizată de OCDE (2019), 44% dintre adolescenții de 15 ani nu reușesc să citească sau să scrie corect. Guvernul României investește anual în educație 38.000 de milioane de lei, reprezentând 3,4% din bugetul total anual al României.
„Imaginați-vă că sistemul de învățământ este o afacere. O afacere a cărei țintă este educarea tuturor copiilor (frecventarea școlii este obligatorie de la vârsta de 5 ani până la 15 ani) și pregătirea lor pentru o viață împlinită și productivă. O afacere în care 20% dintre obiective nu sunt realizate și în care aproape jumătate dintre ‘produse’ (cu alte cuvinte, copii educați) nu ating un standard de calitate acceptabil. Este oare o afacere în care ar trebui să investim? Răspunsul este ‘da’, ar trebui să investim în educație, însă o astfel de investiție este justificată doar dacă investim mai mult în învățământ, mult mai mult, și nu în anii viitori, ci acum, în 2021. Altfel, educația și copiii se vor afla în continuare într-o situație de criză. Această creștere a fondurilor dedicate educației nu este altceva decât o investiție. O investiție în copii și o investiție în viitorul economiei, în progresele și bunăstarea țării”, a subliniat reprezentantul UNICEF.
Acesta mai susține că îmbunătățirea accesului școlar și a calității educației este corelată în mod direct cu dezvoltarea economică, prin urmare reprezintă o investiție ce va fi recuperată înzecit, dar România mai are mult de investit. „Studiile ne-au arătat că educația este unul din factorii cheie care promovează creșterea economică, datorită rolului acesteia de a spori capitalul uman, deci productivitatea. Rentabilitatea investiției în educație este semnificativă și, în cazul educației timpurii, fiecare euro cheltuit atrage un randament de 7-17 euro. Așadar, cât mai trebuie să investească România pentru a transforma o afacere falimentară într-una de succes? Pentru început, ar fi bine să dubleze suma investită, ceea ce ar permite României să atingă nivelul mediu (nu nivelul cel mai ridicat) al cheltuielilor dedicate educației în cadrul UE”, calculează Bult, într-un articol care poate fi citit AICI.