ANALIZĂ Deficitul bugetului de pensii de stat va trece în acest an de 20 de miliarde de lei, fiind de șase ori mai mare decât în 2019 și ar putea depăși 30 de miliarde în 2025 / Economiști: Acest deficit este acoperit cu ajutorul altor impozite și împrumuturi externe, contribuind astfel la dezechilibrul întregului buget

Deficitul bugetului de pensii de stat va trece în acest an de 20 de miliarde de lei, adică 1,3% din PIB, în creștere considerabilă față de cele 3,2 de miliarde de lei din 2019 (0,3% din PIB), arată datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Acesta ar putea depăși 30 de miliarde de lei în 2025. În acest an, cheltuielile totale ale sistemului de pensii de stat vor reprezenta aproape 7,1% din PIB. Ce spun economiștii? „Toți indicatorii importanți ai sistemului de pensii de stat din România indică existența unor probleme structurale serioase”. Acesta este contextul în care anul viitor, cu mai multe rânduri de alegeri, cresc pensii. Premierul Marcel Ciolacu apără de fiecare dată această decizie, subliniind nevoile vârstinicilor din țară, pe care de altfel nu le contestă nici economiștii. Întrebarea rămâne însă: de unde vor veni banii și care vor fi efectele pe termen lung?

„Conform estimărilor noastre, în acest an, deficitul bugetului de pensii de stat va atinge o valoare de peste 20 miliarde de lei (reprezentând 1,3% din PIB), crescând de la 3,2 de miliarde de lei în 2019 (0,3% din PIB). În 2023, cheltuielile totale ale sistemului de pensii de stat vor reprezenta aproape 7,1% din PIB. Toți indicatorii importanți ai sistemului de pensii de stat din România indică existența unor probleme structurale serioase deja în acest an. Deficitul bugetului de pensii este acoperit cu ajutorul altor impozite și împrumuturi externe, contribuind astfel la dezechilibrul întregului buget de stat”, arată echipa de economiști.

În acest context, valoarea punctului de pensie va crește cu 13,8% începând cu 1 ianuarie, ajungând la 2.032 lei. În plus, se va interveni și în recalcularea pensiilor, generând o majorare medie de 40%, amintesc economiștii. „Aceste măsuri vor conduce la o subvenție pentru echilibrarea bugetului de pensii de 25,16 miliarde de lei în anul viitor, conform proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BAS) pentru 2024. Estimările noastre indică faptul că deficitul bugetului de pensii ar putea depăși pragul de 30 de miliarde de lei în 2025”, menționează Rácz Béla-Gergely, lector universitar și membru al echipei Romanian Economic Monitor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cercetătorii în economie menționează că sistemul de pensii de stat este afectat de doi factori majori: creșterea pensiilor nominale menționată anterior și tendințele demografice nefavorabile. Rata de dependență a sistemului de pensii din România (număr pensionari/număr salariați) este mai mare decât media UE: un salariat din România (inclusiv muncitorii agricoli) trebuie să susțină în medie un număr de 0,66 pensionari, în timp ce în UE acest raport este de doar 0,61.

„Situația se agravează odată cu faptul că generația născută în anii 1960, într-o perioadă de „baby boom” în România, se va pensiona în 2025. Astfel, rata de dependență a sistemului de pensii din România se va deteriora mai rapid decât cea din UE, unde nu s-a înregistrat o ruptură structurală atât de semnificativă în procesele demografice”, mai arată analiza economiștilor.

„Viitorul guvern se va confrunta cu o dilemă serioasă: trebuie să reducă considerabil deficitul bugetar, în condițiile în care va trebui să acopere și deficitul bugetului de pensii de stat care va crește cu cel puțin 50% până în anul 2025 (de la 20 miliarde în 2023 la 30 miliarde în 2025)”, concluzionează economiștii.

Economedia a scris anterior că impactul majorărilor de pensii în 2024 este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.

Așadar, de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor?

Temă spinoasă în coaliție

Premierul Marcel Ciolacu susținea chiar ieri, în contextul discuțiilor pe bugetul pentru 2024, că bugetul asigurărilor sociale probează că există bani atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie, cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea pensiilor de la 1 septembrie. Tema rămâne însă una spinoasă însă, chiar la nivelul coaliției de guvernare. Ședința de Guvern de joi în care urma să se discute proiectul de buget pe anul 2024 (aprobat, în final), dar și „ordonanța trenuleț” care reglementează principalele măsuri fiscale a fost întârziată peste 9 ore. Liberalii și social-democrații nu au reușit să se pună de acord pe anumite subiecte, iar unul dintre subiecte a fost finanțarea pentru pensii, alături salariile profesorilor și scutirea de taxe a 200 de lei din salariul minim, după cum relata Economedia AICI.

Citește și: 

De ce dă PSD iar târcoale Pilonului II de pensii: miza sunt banii pentru creșterile electorale de pensii din 2024