Analiză Deutsche Welle: De ce nu vrea guvernul Ciolacu bani europeni?

Un raport recent scoate în evidență că absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero și că România nu a atras aproape niciun euro din fondurile de coeziune, scrie Deutsche Welle, conform Rador Radio România.

Fără să explice cum ar putea să înceapă redresare, ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, promite că până la sfârșitul anului România va accesa 10% din bugetul care îi este destinat de UE. Pentru perioada bugetară 2021-2017, prin Politica de Coeziune, României îi sunt destinate 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde de euro contribuție națională.

Din 2021, PSD și PNL guvernează împreună, împart banii țării, funcțiile publice și responsabilitățile, inclusiv incapacitatea de a aduce în România fonduri europene pentru investițiile vitale. Un raport semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, scoate în evidență că absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero și, potrivit datelor, România nu a atras aproape niciun euro din fondurile de coeziune și structurale care i-au fost alocate. Și mai grav, conform Consiliului Fiscal, ajutorul european dat țării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune alocări de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026 (din care 13,5 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi) „se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore”. Până în acest moment, rata de absorbție a României prin mecanismul european de redresare și reziliență este sub 20% la jumătatea perioadei.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Consiliul Fiscal, o instituție care face legătura între normele fiscale europene și legislația autohtonă, avertizează guvernul că, spre deosebire de fondurile din Politica de Coeziune a UE, care permit o extindere a proiectelor după expirarea lor, jaloanele și țintele asumate prin PNRR trebuie atinse până în august 2026, iar cererile de plată aferente trebuie executate până la finele anului 2026: orice întârziere poate însemna pierderi sau chiar returnări de fonduri.

Raportul Consiliului Fiscal constată „slăbiciuni instituționale persistente” în absorbția banilor europeni pentru exercițiul bugetar 2021-2027, „nivelul redus al capacității administrative” atât la nivel central, cât și local. Aceste blocaje – se mai arată în document – pot duce la pierderea de fonduri europene și „ar complica și mai mult situația dificilă în care se află finanțele publice din România”.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe prim-ministrul Marcel Ciolacu că „a blocat absorbția de fonduri europene” și că totul e „o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. În schimb, europarlamentarul Dan Barna, fost președinte USR, insistă că atât liberalii cât și social-democrați sunt vinovați că „România bate pasul pe loc”.

Spre deosebire de mediul privat, instituțiilor de stat nu prea le place să lucreze cu fonduri europene, nu doar fiindcă trebuie să facă proiecte viabile, ci mai ales pentru că sunt nevoite să facă raportări amănunțite în ceea ce privește folosirea banilor. În plus, fondurile europene nu pot fi date chiar așa simplu clientelei de partid, ignorând criteriile, termenele de predare, licitațiile, standardele privind achizițiile. Apoi, controalele trimise Procurorului European sunt considerate dificile și amenințătoare. Pe scurt, banii europeni nu pot ajunge cu ușurință la baronii politici și nici nu pot fi deturnați la fel de simplu ca cei din bugetul de stat. De altfel, adesea, marile lucrări de infrastructură care ar putea fi cu ușurință finanțate de la Bruxelles, primesc bani din bugetul național de la București.

În precedentul exercițiu financiar, fondurile europene destinate României între 2014 și 2020 au fost atrase în proporție de peste 93%, cu prelungiri de aproape patru ani în finalizarea proiectelor. Este vorba, în final, de peste 36 de miliarde de euro. Pornind de la această sumă, Consiliul Fiscal socotește că „România riscă să capete o dependență periculoasă de fondurile europene” nu doar fiindcă PNRR are o viață limitată, ci și fiindcă, odată cu dezvoltarea țării și creșterea Produsului Intern Brut pe locuitor, fondurile structurale și de coeziune se vor micșora semnificativ.

De la aderarea României la Uniunea Europeană, România a primit 95 de miliarde de euro și a contribuit cu 30 de miliarde la bugetul european. Balanța netă este de 65 de miliarde de euro în 17 ani. Spre deosebire de alte state, însă, capacitatea de atracție a țării e mică. Polonia, de pildă, a investit în proiectul european 86 de miliarde de euro și a câștigat 261 de miliarde de euro, în cei 20 de ani de la aderare.