Sursa foto: Pixabay
O potențială eliminare a facilităților fiscale din construcții va accelera tendința de emigrare a specialiștilor din domeniu, potrivit companiei Graphein, activă în piața de inginerie și construcții. Estimările din sector arată că salariile nete ale angajaților vor scădea, iar angajatorii fie vor alege să plătească muncitorii la gri sau la negru, fie își vor diminua activitatea operațională.
Analiza vine în contextul în care Guvernul a lansat deja negocieri cu industria construcțiilor privind eliminarea facilităților fiscale în acest sector, măsură pe care Executivul ar putea să o aplice din septembrie
În condițiile în care 9 din 10 firme de construcții din România au mai puțin de 10 angajați, acestea vor fi serios destabilizate prin eliminarea facilităților fiscale, potrivit companiei Graphein, activă în proiecte de topografie inginerească, asistență topografică pentru infrastructură, cadastru și intabulare, scanare 3D.
“Șantierele vor fi influențate prin restrângerea activității și va crește munca nefiscalizată. Muncitorii și inginerii vor pleca spre șantiere din străinătate lunile imediat următoare. Firmele mici și mijlocii nu vor menține salariile nete la același nivel și vor pierde oameni buni”, spune Eugen Ursu, CEO și co-fondator al companiei Graphein.
“Alegerea unui job în străinătate este și în prezent o opțiune preferată de specialiștii din construcții din segmentul entry-level sau cu experiență medie (2-5 ani). Justificarea angajaților este simplă: ajung să câștige în străinătate într-o lună, cu tot cu ore suplimentare, cât în România în jumătate de an, lucrând cumulat 10 ore pe zi. Conform datelor comunicate de Federația Patronatelor Societăților din Construcții în România, sunt peste 400.000 lucrători în construcții, iar în Europa avem peste 700.000 angajați români în acest domeniu. Astfel, câștigul și factorii economici sunt atractivi și le oferă acces la un standard de viață mai ridicat, precum și oportunități de networking și contacte din industrie care îi pot conduce spre explorarea unor opțiuni noi în carieră”, arată datele colectate de companie.
Vezi și:
Marea amenințare pentru piața românească: Plecarea specialiștilor și muncitorilor în străinătate
Dezvoltarea proiectelor de extindere urbană sau de renovare din Germania, Olanda, Marea Britanie, Franța și, mai recent din Irlanda, Austria și Danemarca, a depășit oferta de forță de muncă locală, iar procedura de angajare pentru români în construcții este mai facilă datorită tratatelor de colaborare dintre țările europene care au simplificat lucrul în străinătate, mai arată analiza. Se observă, totodată, o scădere a aplicărilor pentru joburi în Spania și Italia.
Păstrarea sau chiar reîntoarcerea profesioniștilor în țară și reducerea fenomenului de muncă la gri reprezintă principalele efecte pozitive ale facilităților din construcții de până acum, spun cei din domeniu. Din interacțiunile Graphein cu firmele din domeniul construcțiilor, problemele de cash-flow, încurajarea muncii la negru și emigrarea forței de muncă vor fi efectele imediate ale eliminării facilităților fiscale. “Astfel, o parte dintre angajatori vor prefera să păstreze salariile nete ale angajaților de frică să nu-i piardă, iar acest lucru îi va determina să plătească furnizorii mult mai greu. Pe cale de consecință, furnizorii se vor confrunta cu probleme suplimentare: mărirea cheltuielilor și creanțe mult mai mari. Este posibil să vedem și insolvențe – deja se observă greutăți ale companiilor din construcții care lucrează în proiecte private, mai ales în birouri și rezidențial”, spun cei de la Graphein.
Emigrarea forței de muncă reprezintă o amenințare întrucât deficitul de specialiști este deja mare și nu este compensat nici prin aducerea muncitorilor străini, iar predictibilitatea legislativă reprezintă, de asemenea, o problemă întrucât facilitățile fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare până în anul 2028.
“La o privire mai atentă asupra pieței forței de muncă în construcții constatăm că avem cerere și ofertă de locuri de muncă, însă există un decalaj între acestea: așteptările salariale ale candidaților sunt cu 30% mai mari decât ofertele angajatorilor. În plus, impactul creșterii prețurilor la energie, alimente și combustibil și incertitudinea economică au dezvoltat două noi tendințe: a accelerat numărul de aplicări lunare pentru joburi în afara țării (îndeosebi în țări din UE) și s-a mărit procentul specialiștilor care aleg să devină freelanceri (45% dintre candidații în proiectare în construcții aleg să-și facă propriile firme)”, a declarat Laura Globaru, HR Manager al companiei Graphein.
Noua directivă UE privind transparentizarea salariilor vizează egalizarea remunerării dintre bărbați și femei pentru aceeași poziție ocupată însă reprezintă o provocare pentru firmele mici care găsesc mai greu candidați, nereușind să comunice o ofertă competitivă. Cu un salariu mediu net de 7000 lei în construcții și oferta alternativă din țările vestice, care ajunge la 3000 euro net, mulți specialiști aleg să lucreze în afara țării cel puțin pentru o perioadă de timp.
Ce soluții au angajatorii și ce propuneri au antreprenorii
În România, pentru a se asigura protecția veniturilor angajaților la inflație, s-au introdus creșteri salariale în primul trimestru al anului. Însă acestea au fost diferențiate pe specializări, în construcții inginerii chimiști și arhitecții fiind cei mai favorizați, cu salarii mai mari cu 20% față de anul trecut, potrivit Graphein. Întrucât procentul celor care plănuiesc să facă o schimbare de carieră în următoarele luni depășește 60%, măsura nu s-a dovedit suficient de eficace, cel puțin nu în această industrie. În acest context, angajatorii în căutare de candidați mai pot opta fie pentru varianta importului de forță de muncă, fie aleg integrarea tinerilor absolvenți.
Volumul mai mare de lucrări de infrastructură finanțate prin diverse programe europene depășește forța de muncă locală astfel încât multe companiile au început să asimileze forța de muncă din import. Pentru anul în curs, contingentul de lucrători străini nou admiși prin HG este de 100.000, însă numărul solicitărilor pentru eliberarea avizelor de angajare este cu 40% mai mare, conturându-se astfel necesitatea redimensionării acestuia, arată datele Graphein.
În același timp, companiile investesc și în dezvoltarea competențelor tehnice ale tinerilor absolvenți (cu vârste cuprinse între 18-25 ani), încurajând derularea programelor de internship care să le ofere tinerilor, pe lângă mentorat și deprinderea lucrului în echipa, și învățarea asumării de responsabilități și preluarea inițiativei, dimensiuni esențiale pentru conturarea unei cariere. Parteneriatele interdisciplinare între companii din industria construcțiilor și facultățile de profil ajută absolvenții să treacă prin toate etapele dezvoltării unui proiect, îmbinând partea teoretică cu vizitele la șantier.
O activitate intensă în construcții a fost previzionată pentru 2023 și de estimările comunicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoza care susține în raportul emis că evoluția pieței construcțiilor, cel mai dinamic sector, este așteptată să continue în ciuda provocărilor uriașe cu care se confruntă: scumpirea materialelor, deficitul forței de muncă, dificultăți în aprovizionare și creșterea prețurilor produselor energetice.
“O măsură bună pentru toți românii ar fi eliminarea taxării pentru salariul minim, iar beneficiile sunt multiple printre care stabilitatea financiară a celor care au venituri mici, încurajarea oamenilor să se angajeze și în același timp măsura va încuraja antreprenoriatul. Noi, ca antreprenori, putem trage semnale de alarmă și să venim și cu soluții, important este să fim auziți și propunerile să fie puse în aplicare”, a declarat Eugen Ursu, CEO Graphein.
Astfel, scăderea taxării pe muncă este necesară, ideal să fie aplicată în toate industriile, fără excepții, potrivit Graphein, întrucât România este singura țară din UE cu cea mai mare taxare pe salariile mici. Statisticile Eurostat ne plasează pe primul loc în privința sărăciei și a excluziunii sociale, 34% din populație este afectată de acest fenomen, suntem și în topul țărilor unde cetățenii ei își permit să mănânce o dată la două zile.
Pe aceeași temă, citește și: