Foto Pexels/ Pok Rie
România are, în primele luni din 2023, cele mai mari exporturi de electricitate din ultimii 10 ani și este totodată net exportator, adică avem cu mult mai multă energie exportată decât importată, potrivit datelor interactive Transelectrica extrase de Economedia.ro. Așa cum se poate vedea în diagrama alăturată, curba roz (ultima, de jos), cea a soldului – diferența între export și import, atinge cele mai mai valori în 2023, din 2014 încoace. Așa cum Economedia.ro a relatat, chiar în ziua de Paști, s-a înregistrat și recordul istoric al exportului de energie, ca volum și pondere din producția totală, 3.755 de MWh, la o producție de 7.890 MWh, adică aproape jumătate din ce s-a produs a plecat peste graniță, la vecinii Ungaria și Bulgaria, mai puțin Serbia, potrivit datelor OPCOM, operatorul bursei de energie.
Cele mai mari exporturi de electricitate și statutul de exportator net a fost atins pe fondul unui consum redus, și casnic, dar mai ales industrial. Cu marile fabrici energofage închise sau subcapacitate (Alro, Liberty Galați, marile combinate chimice), devine cumva firesc că, în general, consumul local să fie scăzut și excedentul să fie exportat acolo unde există cerere.
Acest lucru îl spune și Niculae Havrileț, de la think tank-ul Centrul Român al Energiei, fost președinte al ANRE, cu o experiență de decenii în energie. „Industria energofagă este cam gata. Ea a fost profitabilă cât timp energia a fost ieftină. Când acest lucru nu a mai fost valabil, nici industria nu a mai putut funcționa la capacitate. Totuși, eu mă aștept ca prețul electricității să mai scadă și unele fabrici să înceapă din nou producția. Și să știți, da, că indicatorul care pune în corelanță consumul brut de energie de dezvoltarea economică nu se mai folosește de ceva timp”, precizează Havrileț.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dacă analizăm evoluția producție/consum din Sistemul Energetic Național pe 10 ani, vedem că producția (curba de culoare indigo) este pe un trend descrescător, de la circa 8.000 MWh în 2014-2015-2016 până la circa 7 – 7.500 MW în prezent. Vârfurile de 10.000 MWh sau peste nu se mai ating deloc de cinci ani. Consumul (curba de culoare roz deschis) scade și el, de la 7.500 MWh în medie acum 10 ani, la 6.500 în perioada recentă și până la 5.500 în prezent.
Defalcat pe surse de producție, scade generarea de electricitate din cărbune (curba de culoare neagră), de la 2.500 MWh, cu vârfuri de peste 3.000, la circa 1.000 de MWh în prezent. Practic, o prăbușire cu 60 – 70% a generării de energie în termocentrale. Complexul Energetic Hunedoara aproape că nu mai produce deloc, Complexul Energetic Oltenia are mari probleme a mai vinde în piață.
Și producția de energie hidro este pe scădere, deși Hidroelectrica dispune în continuare de toată capacitatea sa de producție și, într-un an hidrologic bun, poate produce și 4.000 de MW orari. Dacă însă nu găsește unde să vândă toată această energie, atunci iși ajustează agregatele conform cererii. În prezent, spre exemplu, Hidroelectrica asigură circa 40% din consumul intern, la producție de puțin peste 2.500 MW. Ar putea însă să producă și mai mult, dacă ar exista cerere.
Însă mai există un factor, anume producția de energie eoliană și fotovoltaică. Când bate vântul și iese soarele, toată producția de energie realizată cu morile de vânt și panouri foto trebuie preluată în sistem, prin lege. Acești producători sunt astfel preluați cu prioritate și ajungem astfel la analiza curbei de producție în regenerabile. Aici vedem o creștere constantă a producției în eoliene (curba de culoare verde) și o creștere puternică a producției de energie fotovoltaică (curba de culoare roșie). Sunt în prezent peste 3.000 de MW instalați în eolian și peste 1.500 MW în fotovoltaic iar dezvoltarea acestei industrii a fost constantă, în ultimii 10 ani. Ieșirea din producție a 2.000 de MW pe cărbune a fost compensată de intrarea în producție de energie eoliană și fotovoltaică, deși cele două tipuri de energii nu sunt comparabile. Cea pe cărbune este predictibilă, caznele pot intra rapid pe producție, însă la regenerabile impredictibilitatea producției lor este cauzată în primul rând de climă. Nu bate vântul și nu este soare, nu se produce aici.
Producția de energie nucleară este constantă, în toată această perioadă, cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă producând în bandă la 1.400 MW orari.
Vorbind despre acest consum istoric redus de electricitate, coroborat cu exporturi record, fostul ministru al Economiei și responsabil cu politicile economice al României, Mihai Tudose, de la PSD, spune că, dincolo de economisirea implicită a populației și a instituțiilor, din cauză că prețul energiei este foarte mare, este imposibil să nu se remarce căderea consumului din industrial. „Oricum ai da-o, c-ai mai schimbat un bec c-un led, ca n-ai mai lăsat becul aprins toată ziua, este clar că de la marile fabrici vine scăderea de consum. Și asta nu e foarte bine. Nu ai consum, înseamnă că nu produci și înseamnă că producția industrială suferă. Normal că nu prea e bine”, explică Tudose. Cât despre perspective, fostul ministru este moderat optimist. „Cred că fabricile vor reîncepe să producă. Mă uit la Galați (Liberty Galați, fostul Sidex) și am speranțe de acolo”, precizează Tudose.
Am întrebat și la actualul ministru al Economiei, Florin Spătaru, tot de la PSD, despre cauzele consumul instoric redus de electricitate, exporturi și perspectivele industrial, însă nu am primit un răspuns până la această dată.
În ultimii ani, România a fost net importatoare de electricitate, doar în 2022, deficitul rezultat din comerțul cu energie fiind de circa 700 de milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, ceea ce, la prețul mediu de vânzare de anul trecut, s-ar traduce la circa 700 de milioane de euro, balanță comercială negativă.
2023 poate fi anul care schimbă cu totul acest trend, pe fondul unui consum intern redus (marii consumatorii de energie, Alro, Liberty Galați, combinatele chimice, alte capacități industriale funcționând mult subcapacitat) și producției mari de energie hidro și eoliană, la care s-ar putea adăuga cea fotovoltaică, la vară.