Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
România a adoptat în anul 2022 peste o treime (573) din totalul de 1.437 de acte normative aprobate în 8 ţări din Europa Centrală şi de Est, arată studiul AcTrend realizat de Grayling, companie de consultanţă în comunicare şi relaţii guvernamentale. Dintre actele normative aprobate în România, 60% au fost iniţiate şi adoptate de Executiv, în timp ce Parlamentul a reuşit să încheie procesul legislativ pentru doar 15% dintre Ordonanţele aprobate de Guvern în 2022.
Studiul a analizat schimbările legislative din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Croaţia, în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022.
În clasamentul statelor din ECE cu cel mai mare număr de acte normative adoptate în 2022, România este urmată de Polonia, cu 189 de acte de legislaţie primară, Slovacia – 176 şi Croaţia – 158. La polul opus se află Serbia (60) şi Ungaria (83).
În ceea ce priveşte procedurile legislative, studiul mai arată că parlamentarii români au nevoie, în medie, de 2 ani pentru a aproba un act legislativ adoptat de Guvern. În consecinţă, în 2022 au fost finalizate procedurile legislative de aprobare a actelor normative adoptate de Guvern în timpul pandemiei. În 2023 şi 2024 vor prevala, cel mai probabil, ordonanţele pe teme economice (inflaţie, energie) emise de Guvern în 2022.
În comparaţie cu media perioadei 2013-2017, se înregistrează o creştere cu 14% a numărului de legi adoptate de ţările ECE. În România, însă, evoluţia este mult mai accelerată, în ultimii cinci ani fiind înregistrată o creştere medie de 30% a numărului de legi adoptate în Parlament.
Cea mai semnificativă creştere vine însă din nou pe zona actelor legislative date de Guvern. Dacă până în 2019 Guvernul emitea în jur de 100 de ordonanţe anual, în 2020, pe fondul crizei generate de pandemie, numărul acestora a crescut de peste două ori. Astfel, în 2020 România a atins un record de 235 de ordonanţe, care reprezintă aproximativ 80% din totalul de 298 de legi aprobate în Parlament în acel an, transformând Guvernul în principala putere legislativă.
Însă studiul arată că această creştere înregistrată în 2020 în contextul excepţional al pandemiei s-a menţinut şi în anii care au urmat. Anul 2022, marcat de începerea războiului din Ucraina, inflaţie şi creşterea preţurilor la energie, a favorizat din nou un număr ridicat de ordonanţe emise de Guvern, acestea ajungând la 229, în timp ce numărul total de legi adoptate de Parlament a fost de 385. Dintre cele 385 de legi, 10% sunt proiecte de adoptare a altor ordonanţe emise de Guvern în anul 2022.
„Datele AcTrend Report arată o tendinţă alarmantă de guvernare prin ordonante şi, practic, o concentrare a iniţiativei de legiferare în mâinile Executivului. Este o tendinţă regională, nu doar la nivelul României, de îndepărtare a instituţiilor de la atribuţiile lor clasice, tradiţionale. Principala explicaţie este legată de contextul excepţional al ultimilor ani, care a impus adoptarea de măsuri excepţionale. Este însă interesant de urmărit cum va evolua această tendinţă în anii ce urmează şi, mai ales, este important ca aceasta să nu afecteze rolul instituţiilor statului aşa cum este el prevăzut de legile fundamentale”, a declarat Cristi Creţan, Country manager Grayling România & Bulgaria.
Evoluţii interesante au fost identificate şi în ceea ce priveşte domeniile vizate de actele normative. Astfel, pe parcursul anului trecut, România a înregistrat un număr-record de 140 de acte normative privind domeniul „afaceri generale” („general business” – categoria include actele cu impact direct asupra mediului de afaceri, legea bugetului, fiscalitatea, concurenţa, achiziţiile publice şi legislaţia în domeniul muncii). Numărul este aproape egal cu totalul actelor normative care se adoptau la nivelul întregii regiuni înainte de pandemie. România este pe primul loc în regiune şi în privinţa actelor normative privind domenii specifice de activitate precum sănătatea (47), energia (42), finanţele (31), IT&C (26) şi agricultura (21). Aproape trei sferturi din legile cu impact asupra afacerilor au fost adoptate prin procedură de urgenţă, cu precădere în domeniile energiei şi sănătăţii (88%), sectoare de importanţă strategică în special în momente de criză sanitară şi geopolitică precum perioada 2020-2022.