ANALIZĂ Industria spectacolului, aproape de colaps. Ce spun Tudor Chirilă, producătoarea Ada Solomon și alți actori din sectorul artistic

Elena Deacu mart. 25, 2021 0 comentarii
concert, spectacol, festival

Arta a fost singurul pilon de sprijin pe care unii dintre noi l-au avut în pandemie, de la filme și muzică la cărți și piese de teatru online. Cu toate astea, artiștii români au găsit puțină susținere la stat pentru a-și continua activitatea în această perioadă dificilă.

Nu a beneficiat nimeni de un ajutor de tip compensare pentru partea de taxe pe care am plătit-o și pentru faptul că, dacă eu plătesc taxe și tu mă împiedici să lucrez, e un principiu simplu că trebuie să compensezi. E un sector căruia statul i-a restricționat acccesul la muncă. Noi suntem artiști mainstream, eu am un buffer și pot să trăiesc din rezerve. Dar luministul nostru a trebuit să se reprofileze, acum lucrează la o companie de electricitate pentru că nu mai putea să trăiască. Toate echipele tehnice din spatele unui artist sunt afectate. Avem o agenție de management, dacă pierdem oamenii ăștia, ei nu se vor mai întoarce. Este vorba de ecosistemele din jurul artiștilor mari, tehnicieni, ingineri de sunet. Normal că oamenii ăștia ar trebui compensați, lor li s-a interzis să muncească”, afirmă Tudor Chirilă, muzician, compozitor, actor și producător.

Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Overground Music este unul din puținii norocoși care a trecut prin ultimul an de pandemie fără să piardă niciun angajat.

„Suntem cinci oameni și în grup avem încă două firme cu câte doi angajați, deci în total suntem nouă. Am decis să diminuăm veniturile și, ca să nu plece nimeni, am făcut prin rotație: unul a trebuit să nu rămână în șomaj tehnic ca să putem să mai mișcăm totuși firma”, a declarat pentru Economedia Codruț Dumitrescu, manager al Overground Music, o companie care se ocupă cu management muzical (byron, Robin and the Backstabbers, The Mono Jacks, Lucia și alții), PR şi organizare de evenimente.

Cu toate acestea, facturile au curs încontinuu, compania a început să returneze către stat taxele eșalonate la plată anul trecut și, pentru singura măsură pe care a reușit să primească și ceva bani, IMM Invest, a început deja să plătească dobânzi.

Cazul Overground Music este, deocamdată, unul fericit, în contextul în care mii de artiști au rămas anul trecut fără obiectul muncii, când statul le-a interzis practic să lucreze, după ce a închis toate sălile de spectacol, teatrele, cinematografele, iar restaurantele au funcționat la capacitate limitată, astfel că evenimentele culturale au fost dificil de organizat.

După o vară în care sectorul cultural a mai „mișcat” puțin și și-a adunat resurse pentru a trece peste iarnă, primăvara nu vine cu perspective prea bune: artiștii acuză că nu au fost nici măcar compensați pentru ultimul an de inactivitate, în contextul în care multe din măsurile de sprijin nu au fost plătite, statul nu a reușit să continue nici măcar programe dedicate de dinaintea pandemiei, iar schemele de ajutor amplu dezbătute cu industria s-au „pierdut” între ministere și nu este clar cine le va finanța.

Sectorul creativ din Europa (ce include TV, cinema, radio, muzică, editare, jocuri video și artele spectacolului) a scăzut cu 31,2% de la un an la altul, din 2019 până în 2020, potrivit unui studiu realizat și publicat de Grupul european al societăților de autori și compozitori (GESAC). În 2019 existau 7,9 milioane de angajați în sectorul cultural din UE (3,7% din totalul angajaților), arată datele Eurostat. În România, sectorul cultural avea 1,6% din totalul angajaților și a contribuit cu 1,5% – 3% din PIB la economia țării, potrivit celor din domeniu.

În România, sectorul cultural a fost unul dintre cele mai lovite în primele luni de pandemie, arătau datele publicate la 1 an de criză sanitară de către economiștii de la UBB. În cadrul primului val al pandemiei majoritatea sectoarelor au fost influențate în mod negativ, sectorul de ospitalitate și turism a scăzut cu 67,4%, iar sectorul de cultură, arte și alte servicii a ajuns la scăderi record în trimestrul 2 al anului 2020 (-67,4%, respectiv -60,4%).

Economedia a discutat cu reprezentanți ai industriei muzicale, de spectacole și din industria cinematografică și am cerut de asemenea și lămuriri de la Ministerul Culturii despre situația gravă în care se regăsește în acest moment sectorul cultural românesc.

Nu există niciun ajutor dedicat sectorului cultural

Sectorul cultural a reușit să primească în acest an doar „picături” din măsurile de ajutor pe care le-a anunțat Guvernul în contextul crizei.

IMM Invest, un program prin care întreprinderile mici și mijlocii au putut lua garanții de stat cu o dobândă preferențială, a fost unul dintre programele de care au putut beneficia și business-uri din sectorul cultural.

„IMM Invest nu e pe cultural, dar era pentru toate firmele și noi am fost printre fericiții care au ajuns să beneficieze. Dar tocmai s-a terminat. Iar de luna asta plătim dobândă la banii folosiți, într-adevăr mai mică decât dobânda comercială clasică dar, în condițiile în care noi nu producem nimic, orice e greu”, a spus Codruț Dumitrescu.

O altă măsură de care au putut beneficia cei din sector este șomajul tehnic, prin care statul plătește 75% din salariul de bază (dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe țară) celor care păstrează locurile de muncă.

„Fără șomajul tehnic nu am fi putut trece iarna”, a mai precizat reprezentantul Overground.

Însă nu toți artiștii au vrut să beneficieze de șomaj tehnic, ci mulți au ales să muncească în continuare.

„În ceea ce mă privește, șomajul tehnic nu a fost o soluție, pentru că noi am lucrat în toată perioada aceasta. Noi am ales să urmăm ceea ce ne-au comunicat autoritățile: că solicită cetățenilor să facă tot ce pot ca economia să meargă înainte. Eu am luat asta ca literă de lege. Atât eu, cât și colegii mei, cât am stat acasă, am lucrat. Și mi s-a părut imoral să cer sprijinul acesta în care nu-mi puneam bazele neapărat. Noi am reușit să nu trimitem pe nimeni în șomaj tehnic, am reușit să ne plătim și chiria și dările”, a declarat pentru Economedia Ada Solomon, producătoare de film, a cărei producție „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost recent premiată cu Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin.

Măsurile 2 și 3 anunțate de Ministerul Economiei ar fi fost o altă sursă de venituri pentru industria culturală, deși nici ele nu sunt dedicate sectorului, însă și aici statul s-a poticnit. La Măsura 2 plățile se fac în pas de melc, câte 20 maxim pe săptămână, în contextul în care 13.000 de companii încă își așteaptă banii. Măsura 3 va fi reluată de la zero, după cum a declarat pentru Economedia ministrul Economiei Claudiu Năsui, după suspiciuni de fraudă. „Am aplicat la măsura 2, până în momentul de față nu avem niciun semnal”, a mai spus Ada Solomon. „Efectiv nu știm ce facem dacă Măsura 2 nu vine”, afirmă și Codruț Dumitrescu.

Mai există de asemenea o măsură a Ministerului Muncii prin care artiștii pot beneficia de o indemnizație pentru drepturi de autor, pentru cei care au avut venituri exclusiv din contracte pe drepturi de autor. Nici aceasta nu este însă dedicată sectorului cultural, de ea putând beneficia numeroase categorii de lucrători. Aceștia primesc lunar 4.000 lei brut, însă 1.700 lei trebuie să îi plătească drept taxe. „Totuși, primesc bani oamenii care au cotizat. E o protecție socială dată de statul român pentru cei care au plătit dări”, a explicat Codruț Dumitrescu (foto dreapta).

De amânarea ratelor la bănci a putut beneficia doar cine a avut credite. Însă anul acesta plata ratelor a fost reluată, ceea ce ar putea împovăra industria care încă este închisă și nu poate produce venituri.

Statul nu continuă nici programe începute înainte de pandemie

Pe lângă faptul că sectorul cultural nu a putut beneficia prea mult de măsurile cu caracter general inițiate de stat în pandemie, nici programele dedicate industriei inițiate înainte de criză nu sunt continuate.

De exemplu, Administrația Fondului Cultural Național finanțează periodic proiecte culturale, anul trecut lansând un program cu un buget de 15 milioane lei. „La aplicația din toamnă noi am câștigat două proiecte. Programul trebuia să înceapă la 1 ianuarie și să se deruleze până în septembrie-octombrie. Suntem în martie și nici până acum nu am semnat contractul cu statul român. Nu ne-au trimis nici contractul”, a declarat Codruț Dumitrescu.

Nici în industria cinematografică situația nu este mai bună, existând două măsuri obișnuite, pornite dinainte de pandemie, care nici acum nu funcționează.

Sursa foto: Facebook/Tipografic majuscul

„Alimentarea Fondului cinematografic – legea 50 din 27 aprilie 2020 – este o lege care în continuare încălcată de Guvern. Această lege prevede realizarea metodologiei de aplicare în 10 zile. Ea nu este elaborată nici astăzi”, spune Ada Solomon.

Legea prevede că un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc va fi direcționat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea și susținerea industriei cinematografice. La aproape un an de la elaborare, legea încă nu are procedură de aplicare.

„Avem promisiuni și de la Ministerul Culturii și de la Cabinetul premierului că se fac eforturi pentru deblocarea acestui mecanism care ar fi o importantă gură de oxigen pentru sectorul cinematografic și în special pentru producția națională”, susține producătoarea de film.

Cealaltă măsură importantă pentru industria cinematografică, existentă și fără legătură cu pandemia, este schema de ajutor de stat petru industria cinematografică, prin care statul acordă ajutoare de stat companiilor care produc filme în România, filme care ne promovează țara. Deși ea a fost inițiată în anul 2018, iar companiile deja au produs aceste filme, plățile sunt încă întârziate. „Am cerut buget, avem cam 150 milioane datorii din urmă de plătit și am primit 100 milioane lei ca să plătim măcar din urmă”, a spus recent pentru Economedia ministrul Claudiu Năsui, care a dat de înțeles că o nouă etapă nu va mai avea loc.

„Blocajul a fost lung, pași importanți s-au făcut, dar în continuare nu sunt făcute plățile pentru proiectele din 2018-2019. Nici acordurile de finanțare pentru sesiunea 2020 nu sunt încă semnate. Nu avem în momentul acesta niciun fel de semnat legat de când și cum se vor debloca lucrurile acolo. Din partea premierului am primit asigurări că până în iunie aceste plăți vor fi făcute. Nu e o problemă de bani, este o problemă de proceduri, de stagnare a unor proceduri, de inflexibilitate și incapacitate de adaptare la un domeniu specific a unor funcționari din ministere”, afirmă Ada Solomon.

Spinoasa problemă a schemelor de ajutor dedicate sectorului cultural

Ministerul Culturii a anunțat la un moment dat, laolaltă cu primarul Nicușor Dan, că vor ajuta sectorul cultural, venind de asemenea cu o primă propunere în acest sens. „Era o schemă atât de strâmb făcută că orice altă firmă ar fi câștigat 4.000 euro, în timp ce numai marii jucători – festivaluri – ar fi câștigat până la 800.000 de euro. Și pentru artiști absolut nimic”, spune Codruț Dumitrescu.

Ulterior, mai mulți reprezentanți din industria creativă, printre care și Tudor Chirilă și Codruț Dumitrescu, au participat la o serie de dezbateri, pentru îmbunătățirea proiectului.

Ce a ieșit a fost o serie de scheme de ajutor de stat și de minimis în valoare de 100 de milioane de euro, menite să sprijine atât firmele din sectorul cultural independent, cât și artiștii persoane fizice, dar și librăriile, editurile, cinematografele și organizatorii de festivaluri și evenimente culturale.

Propunerea a fost lansată în dezbatere publică și de atunci reprezentanții sectorului cultural așteaptă. „A intrat în dezbatere publică și de atunci nimic. E o propunere care nu știm să fie dată”, afirmă Codruț Dumitrescu. „Nici până în acest moment nu s-au găsit bani”, spune Tudor Chirilă.

În data de 8 martie, Ministerul Culturii a anunțat că schemele de ajutor de stat și de minimis dedicate sectorului cultural au fost transmise către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a fi incluse în cadrul priorităților investiționale ale Planul Național de Relansare și Reziliență al României (PNRR).

Cu toate acestea, singurul capitol dedicat sectorului cultural din PNRR este componenta „România creativă”, dedicat industriilor creative, care are prevăzut un buget de numai 77 milioane de euro. Așadar, nu numai că schemele de finanțare ale sectorului cultural nu au fost incluse integral spre finanțare în PNRR, ci ele au fost puse la un loc și cu alte sectoare, sub umbrela mai largă a industriei „creative”.

Ce spune Ministerul Culturii

Economedia a întrebat Ministerul Culturii care este stadiul schemei de stat pentru sectorul cultural și care sunt planurile autorităților cu privire la finanțarea acestui sector. Răspunsul a fost că aceste scheme încă nu sunt gata, dar vor pleca în curând spre avizare. În plus, ministerul a transmis pentru Economedia că nu este sigur că ele vor fi incluse integral în PNRR, ci unele ar putea fi finanțate de la bugetul de stat.

„Pentru schemele de ajutor financiar dedicate sectorului cultural din România s-a finalizat etapa de dezbatere publică, astfel că, la această dată, se fac ultimele ajustări ca urmare a numeroaselor propuneri primite din partea entităților culturale. În cel mai scurt timp, schemele de ajutor vor pleca pe circuitul de avizare internă și interministerială. Bugetul necesar pentru finanțarea schemelor este de 100 milioane euro.

Ministerul Culturii a înaintat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene schemele de ajutor de stat spre a fi finanțate prin PNRR. În acest moment nu avem un răspuns oficial legat de conținutul final al componentei România Creativă, dar cu siguranță, o mare parte din schemele de ajutor de stat va fi finanțată prin intermediul acestei componente.

Pentru necesarul de finanțare neacoperit prin PNRR, în această perioadă, în coaliția de guvernare au loc discuții cu privire la sursa fondurilor care pot fi externe sau naționale”, se arată într-un mesaj al ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu, transmis Economedia.

Organizatorii de evenimente educaționale și de business, în aceeași situație

Și organizatorii evenimentelor educaționale și de business din domeniile tehnologie, IT, antreprenoriat, civic și social afirmă că au fost puși în imposibilitatea legală de a mai desfășura orice fel de activitate. Au fost blocate practic, odată cu pandemia, evenimente locale și internaționale de prestigiu care s-au organizat în România până în anul 2019, precum: TEDx, Gala Societății Civile, GPeC, Future Summit și Future Talks, GoTech World, Bucharest Techweek, Webstock, Upgrade 100 / iCEE.fest, Business Days, Techsylvania sau Brand Minds.

„Limita răbdării noastre s-a atins. Niciuna din măsurile promise de sprijin nu se aplică acum sectorului nostru iar interesul pentru rezolvarea problemei tinde la zero”, arată reprezentanții industriei, care fac apel la autorități să includă în măsurile aflate în dezbatere acum pentru sprijinirea unor sectoare afectate direct de pandemie și codul CAEN aferent acestei industrii.

„Acest sector nu mai poate rezista”

Cert este că, deși în ultimul an sectorul cultural s-a menținut cât de cât pe linia de plutire, pe viitor această industrie nu va mai putea rezista fără sprijin al autorităților sau fără ca statul să mai relaxeze din restricții.

„Ce nu înțeleg guvernanții este că acest sector nu mai poate rezista”, a declarat Tudor Chirilă.

Pe lângă o componentă de compensare, artistul susține că ajutorul pentru industrie ar trebui aibă și o componentă de relansare. „Dacă vor dispărea companiile mari de scenotehnică și lucrători din industria culturală cu care lucrăm în mod frecvent, noi nu vom mai putea face niciun fel de produs de entertainment sau cultural. Aceeași problemă este și în teatrul independent”, susține el.

Ada Solomon este de părere că oamenii sunt obosiți, sunt deprimați, sunt într-o stare de incertitudine și au nevoie ca sectorul cultural să repornească. „În toată perioada asta în care lumea a consumat foarte mult produs audiovizual, e timpul ca oamenii să poată să aibă acces direct la divertiment în sala de spectacol, în sala de cinema. Sigur că nu sunt inconștientă, știu în ce perioadă ne găsim. Dar sala de spectacol e un alt fel de lăcaș, cu un public care este responsabil și care va respecta cu siguranță măsurile, măsuri care vor fi respectate mai strict de proprietarii de săli de spectacole decât proprietarii de terase și de club. Cred că lucrul cel mai bun pe care îl putem face este să le oferim accesul direct la acest tip de emoție, la această ieșire din cotidian pe care o reprezintă actul artistic”, spune producătoarea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *