România a încasat 9,4 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cele 14,9 miliarde pe care ar fi putut să le obțină, potrivit calendarului stabilit inițial (incluzând aici și prefinanțarea pentru noua componentă REPowerEU), arată o analiză Monitor PNRR privind stadiul Planului și al îndeplinirii jaloanelor.
Din cele 5,5 miliarde de euro pe care le puteam încasa anul trecut, guvernul PSD PNL nu a luat niciun cent (cele 2,7 miliarde luate în octombrie au fost de pe Cererea 2 aferentă anului 2022), arată analiza.
„Surprinzător nu este neapărat faptul că au apărut întârzieri – am fost constienți de lipsa de experiență a administrației românești în proiecte majore și complexe, pentru asta am și prevăzut o perioadă-tampon de aproximativ șase luni între momentul în care trebuiau finalizate jaloanele și momentul la care trebuia depusă efectiv cererea de plată aferentă. Cu adevărat îngrijorătoare este lipsa de reacție a guvernului la aceste întârzieri, care se acumulează”, arată realizatorii Monitor PNRR.
Infografie. Parcursul programat Versus Parcursul realizat pe PNRR:
Realizatorii analizei recunosc că o altă întârziere care a afectat fluxul de fonduri încasate a fost cea cu care s-a realizat negocierea pentru modificarea PNRR (prevăzută în regulament) și adăugarea noii Componente REPowerEU.
Ei spun că România a depus propunerea sa oficială la începutul lunii septembrie, cu mult peste termenul recomandat de Comisia Europeană pentru ca evaluarea finală să poată fi făcută și să rămână timp în 2023 și pentru cel puțin depunerea unei cereri de plată și aprobarea acesteia.
Chiar și cu PNRR modificat, cea de-a 3-a cerere de plată depusă de România, pe 15 decembrie 2023, nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie.
Aceștia spun că asta se întâmplă pentru că „o serie de jaloane sunt (din nou) neîndeplinite conform angajamentelor asumate și reasumate de PSD PNL”.
Cele mai importante jaloane
Realizatorii Monitor PNRR arată că printre jaloanele neîndeplinite sunt câteva extrem de importante, precum recalcularea pensiilor, noua lege a salarizării bugetare și legea urbanismului, iar neadoptarea s-a făcut din motive electorale.
„Jaloanele din trimestrul 4 al anului 2023 au fost primele din forma modificată a PNRR pe care guvernul PSD PNL le-a avut de îndeplinit, potrivit angajamentelor confirmate chiar de ei în fața Comisiei Europene.
Printre cele mai importante sunt Jalonul 239, cel care se referă la recalcularea tuturor dosarelor de pensii pe baza noii legi a pensiilor (recalcularea a fost amânată de același guvern PSD-PNL care a păstrat acest jalon cu termenul T4 2023 în septembrie 2024),
Un alt jalon extrem de important prevăzut pentru Cererea 4 era o nouă lege a salarizării bugetare, cea pe care Ciolacu a amânat-o din considerente exclusiv electorale, afirmând că ar fi inconștient să o adopte în acest an electoral, deși ea trebuia să fi fost în Monitorul Oficial de la jumătatea anului trecut.
Nici legea urbanismului nu este adoptată, deși și ea avea termen iunie 2023, tot din considerente electorale conectate însă la interesele imobiliare.
Alte jaloane întârziate de asemenea, Jalonul 437 – Interconectarea și interoperabilitatea Sistemului electronic de achiziții publice (SEAP) cu alte baze de date, Jalonul 27, Crearea de noi zone de păduri urbane, cel puțin 500.000 m2”, arată Monitor PNRR.
Conform acestora, devine o regulă ca aceste termene de îndeplinire a jaloanelor din PNRR să nu fie respectate, fie că este vorba de forma inițială sau de cea renegociată.