Sursa foto: Pixabay
Bankwatch România transmite că o singură unitate din cele şapte instalaţii mari de ardere pe cărbune funcţionale în România a reuşit să respecte limitele de emisii impuse, la alte instalaţii înregistrându-se depăşiri şi de patru ori ale limitelor la poluanţi, informează News.ro.
Raportul ”Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune – monitorizate prea puţin, prea rar”, realizat de Bankwatch România pentru perioada iulie 2021-iunie 2022, arată că o singură unitate din cele şapte instalaţii mari de ardere pe cărbune funcţionale în prezent în România a reuşit să respecte limitele de emisii impuse de documentul de referinţă privind cele mai bune tehnologii disponibile pentru termocentrale pe cărbune.
”Termocentrala Paroşeni, pe huilă, este singura unitate conformă, însă ea nu monitorizează în permanenţă toţi noii poluanţi: mercur (Hg), acid clorhidric (HCl), acid fluorhidric (HF), ci doar pe cei „clasici”; dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi în suspensie, ceea ce o face să nu fie conformă cu cerinţele documentului de punere în aplicare a deciziei BAT. Instalaţia funcţionează la o capacitate redusă, în medie 10-17 zile pe lună”, a transmis Bankwatch România, într-un comunicat de presă.
Organizaţia precizează că instalaţia retehnologizată de la termocentrala Govora (IMA 3) este, de asemenea, aproape de conformare, deşi şi aceasta funcţionează la capacitate redusă, aproximativ 27% din maximul de ore de funcţionare posibile, iar emisiile de acid clorhidric (HCl) şi acid fluorhidric (HF) nu sunt monitorizate deloc.
”Unităţile care înregistrează depăşirile cele mai mari ale valorilor-limită de emisii stabilite prin BAT sunt IMA 2 de la Govora (unităţile 5 şi 6), cu depăşiri ale emisiilor de SO2 de peste patru ori şi depăşiri ale limitelor pentru pulberi de până la două ori, precum şi CET Iaşi, cu depăşiri ale limitei pentru SO2 de 1,5 ori”, a mai transmis organizaţia.
Bankwatch România precizează că emisiile unităţilor de la termocentralele Rovinari se încadrează în limita stabilită prin Directiva privind Emisiile Industriale, Anexa V partea 1, nu însă şi în intervalul stabilit în documentul de referinţă BAT, existând depăşiri ale limitei de SO2 la toate cele trei unităţi în funcţiune, chiar şi când ne raportăm la limita mai permisivă prevăzută de monitorizarea zilnică sau pe o perioadă determinată.
”Noii poluanţi, a căror monitorizare şi raportare a devenit obligatorie din august 2021, sunt, de altfel, monitorizaţi la foarte puţine dintre termocentralele pe cărbune din România. Singura unitate care îndeplineşte această obligaţie total este Craiova II, la Rovinari ea este îndeplinită parţial, fără emisiile de monoxid de carbon şi acid clorhidric (în 2021 lipsesc, iar în 2022 ele depăşesc limita), iar la Turceni nu se realizează monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon”, a mai transmis organizaţia.
”Înăsprirea limitelor de emisii urmăreşte reducerea poluării aerului, responsabilă pentru apariţia bolilor cardiovasculare, pulmonare, a diferitelor tipuri de cancer etc. în rândul populaţiei din zonele industriale. Reducerea emisiilor are loc în toate sectoarele industriale, iar scopul final este descurajarea utilizării unor tehnologii ineficiente, poluatoare şi cu impact negativ asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, pentru a putea face loc unora noi, mai eficiente şi mai prietenoase cu mediul”, afirmă Alexandra Doroftei, campaigner Bankwatch România.
Potrivit organizaţiei, emisiile industriale sunt emisiile de poluanţi (oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, particule, metan, mercur şi alte metale grele etc.) care sunt eliberaţi în aer, apă şi sol de instalaţiile industriale.
Emisiile industriale analizate în raportul ”Emisiile poluante ale termocentralelor pe cărbune – monitorizate prea puţin, prea rar” provin din activitatea de producere de energie electrică de la termocentralele pe cărbune (lignit şi huilă) care funcţionează în prezent în România.
”Expunerea la aceste emisii poate cauza astm, bronşite şi diferite tipuri de cancer, tensiune arterială mare, atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale. De asemenea, sunt afectate negativ şi ecosistemele, culturile agricole şi mediul construit. La data prezentării documentului de referinţă privind cele mai bune tehnologii disponibile, Comisia Europeană evalua că beneficiile estimate pentru sănătate odată cu reducerea emisiilor industriale de poluanţi s-ar ridica la 7,3 miliarde EUR pe an”, a mai transmis organizaţia.
Potrivit acesteia, în decembrie 2021, prin ”Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2326 pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari”, în România au intrat definitiv în vigoare noile standarde privind emisiile industriale, adoptate de Consiliul şi Parlamentul European încă din 2017. Substanţele poluante vizate sunt oxizi de azot (NOx), dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM 10), mercurul (Hg), acidul fluorhidric (HF) şi acidul clorhidric (HCl).
”Din cauza faptului că analiza se bazează pe valori medii, pe date colectate din doi ani calendaristici (iulie-decembrie 2021 şi ianuarie-iunie 2022), valorile superioare ale intervalelor de emisii pentru toţi poluanţii sunt mai permisive decât cele raportate la o medie anuală. Este însă esenţial ca aceste unităţi pe bază de cărbune, readuse la viaţă sau ţinute în viaţă după termenele oficial asumate de închidere pentru a oferi un plus de capacitate la nevoie, să se conformeze standardelor de poluare, stabilite prin Directiva privind Emisiile Industriale şi prin documentele de referinţă privind cele mai bune tehnologii disponibile”, mai arată organizaţia.