Sursa foto: Dreamstime
Este posibil ca inflația din zona euro să fi atins vârful, dar va scădea atât de lent încât ar putea trece ani buni până când va reveni la ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, menținând presiunea asupra BCE pentru a înăspri politica până în 2023, se arată într-o analiză Reuters.
După ce a majorat ratele dobânzilor cu un nivel record de 2 % din iulie, BCE a făcut deja un pas uriaș pentru a domoli inflația, care a atins 10,6% în octombrie, înainte de a se relaxa luna trecută la 10,0% – încă de cinci ori mai mare decât nivelul țintă.
Cu toate acestea, prețurile energiei sunt încă foarte ridicate, șomajul este la minime record și creșterea salariilor e în creștere accelerată. Măsurile guvernamentale de stimulare acționează împotriva politicii de înăsprire a BCE, iar o prea mare parte din creșterea prețurilor la energie s-a resimțit în economie prin alte majorări de prețuri.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Între timp, o recesiune care se aștepta să reducă presiunile inflaționiste este acum considerată mai blândă decât estimările.
Toate acestea sugerează că inflația se va reduce de la maximele record doar lent în primele luni ale anului 2023.
“Este puțin probabil ca rata inflației de bază să atingă un nivel maxim până la jumătatea anului 2023 și va scădea lent doar după aceea”, a declarat economistul Commerzbank, Christoph Weil. “În acest context, obiectivul BCE de a readuce rata inflației la puțin sub 2% în mod sustenabil pare a fi departe.”
Inflația din zona euro se va menține peste ținta BCE în următorii ani
În cazul în care dezinflația se dovedește prea lentă, firmele și consumatorii își pot pierde încrederea în angajamentul BCE și își vor ajusta comportamentul de stabilire a salariilor și prețurilor pentru a reflecta o inflație mai mare, perpetuând creșterea rapidă a prețurilor.
Deși acest lucru nu s-a întâmplat încă, așteptările privind inflația pe termen lung sunt neplăcut de ridicate și continuă să aibă o tendință de creștere. Un indicator cheie bazat pe piață, citat adesea de BCE, se situează acum la 2,4%, cu mult peste ținta de 2%, și a crescut chiar și în condițiile în care politica este înăsprită.
Noile proiecții ale BCE, care vor fi publicate săptămâna viitoare, vor arăta o inflație peste țintă până în 2024 și care va scădea la 2% abia în 2025.
O recesiune ar urma să facă o parte din munca grea pentru a atenua presiunile asupra prețurilor, dar încetinirea ar putea fi mai blândă decât se temea, sugerează o serie de indicatori recenți – de la datele privind încrederea la cifrele de producție.
Instalațiile de stocare a gazelor sunt pline, ceea ce înseamnă că raționalizarea energiei este puțin probabilă, iar guvernele ajută gospodăriile și întreprinderile prin subvenții. Blocajele în aprovizionare, care au condus la inflație pe măsură ce economiile ieșeau din pandemie, se atenuează.
“Situația actuală rămâne dezastruoasă, dar firmele și gospodăriile văd acum luminița de la capătul tunelului, devenind mai optimiste pentru viitor”, a declarat Katharina Koenz de la Oxford Economics. “O piață a muncii robustă ar trebui să susțină gospodăriile prin presiunea continuă a prețurilor la energie.”
Piața viguroasă a forței de muncă ar putea reprezenta o problemă.
La 6,5%, rata șomajului este la un nivel minim record, deoarece firmele, foarte conștiente de cât de greu a fost să recupereze lucrătorii după COVID-19, evită să lase oamenii să plece.
“Credem că firmele vor fi reticente în a concedia lucrători, deoarece s-au luptat să angajeze oameni în ultimele trimestre”, a declarat Raphael Brun-Aguerre de la J.P. Morgan.
Creșterea salariilor, o condiție prealabilă a unei inflații durabile, se accelerează între timp, lăsând factorii de decizie politică în fața unei dileme.
O oarecare recuperare este necesară după ce creșterea rapidă a prețurilor de consum din acest an a redus veniturile reale. Dar nu este evident că, după câțiva ani de creștere peste tendință, stabilirea salariilor va reveni la obiectivul BCE.
“Creșterea salariilor va ajunge probabil în jurul valorii de 4% la sfârșitul acestui an și se va menține la acest nivel în următorul”, a declarat Bank of America Merrill Lynch.
Însumate, presiunile în curs de desfășurare sugerează că BCE este departe de a fi terminat cu creșterile de rate, iar rata de 1,5% a depozitelor ar putea încă să se dubleze înainte de a-și face treaba.
“Cred că a începe să vorbim despre unde vom ajunge este probabil prematur și pot vedea scenarii în care vom depăși 3%”, a declarat într-un interviu acordat Reuters directorul BCE și șeful băncii centrale irlandeze, Gabriel Makhlouf, referindu-se la prețurile de pe piață care indică o rată maximă chiar sub 3%.