ANALIZĂ. România a redevenit exportator net de electricitate, în prima parte din acest an. Marea industrie funcționează „la ralanti”, ceea ce duce la un consum intern redus / Energia cea mai ieftină pleacă peste graniță

Din ianuarie și până în prezent, România a fost constant net exportatoare de electricitate, adică mai multă energie a fost exportată decât importată, din faptul că avem un consum insuficient în economia locală pentru toată energia care se produce și pentru că există o oportunitate de câștig a traderilor acum, când aportul mare de energie ieftină, hidro și eoliană cu precădere, face ca aceasta să fie competitivă peste graniță. În scurtele perioade când am fost și importator net, de ordinul zilelor, sau a două săptămâni la rând, cel mai mult, a fost frig, deci consumul intern a fost mai mare. În această situație, a trebuit să aducem electricitate din afara țării pentru a acoperi curba de consum.

Urmărind sinusoida soldului net din datele interactive zilnice furnizate de Transelectrica, operatorul de sistem, putem observa cum, în majoritatea timpului, România exportă energie, nu importă. Bineînțeles, perioade cu export net se succedă unor cu importuri nete, dar, per total, firmele românești mai mult exportă decât importă.

Explicație grafic: Producția (mov) este mai mare decât consumul (roz), ceea ce duce la sold (roz închis) care este exportat

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Câteva lucruri se pot remarca. În primul rând că media consumului intern este de 5.500 – 6.500 MWh, mai scăzută ca în anii anteriori, când consumul se ridica constant peste 7.500 – 8.000 MWh. Producția depășește constant consumul, cu 1.500 – 2.000 de MWh, așa că excedentul se exportă. Energia, odată produsă, nu se poate stoca, așa că trebuie să circule. Și circulă de la producător la client, care poate fi peste graniță. Dacă nu găsește client intern, pleacă la export, vândută de către un comerciant, care poate fi chiar producătorul.

În al doilea rând, se poate observa cum curba exporturilor o urmărește, în general, pe cea a producției eoliene și pe cea hidro, cele mai ieftine. Când bate vântul, România exportă, și exportă mult. Peste 2.000 de MWh la export au fost atinși frecvent în acest an iar, chiar de Paști, în 16 aprilie, s-a atins un maxim istoric al exportului net, de 3.779 MWh, aproape jumătate din toată producția. Energia eoliană este printre cele mai ieftine, pentru că este în parte subvenționată de toți consumatorii locali prin sistemul certificatelor „verzi”. Energia ieftină pleacă către piața mai scumpă, pe principiul vaselor comunicante. Producția de electricitate din surse eoliene, ieftină fiind, găsește clienți, dacă nu la noi în țară atunci la vecini.

Aproape întotdeauna, potrivit datelor OPCOM (bursa de energie), clienții la export ai energiei produse în România au fost vecinii Ungaria și Bulgaria, cu piețele cărora suntem conectați. Mai rar, au apărut Serbia și Ucraina.

De cealaltă parte, importul net de electricitate a fost mai degrabă rar în 2024, două săptămâni din februarie, sporadic la începutul lui martie, cu vârfuri nu mai mari de 1.400 de MWh, incomparabil mai mici decât exporturile. Din OPCOM aflăm că, la import, parteneri ne sunt ucrainenii, sârbii și bulgarii, în general.

Ce se mai poate remarca pentru 2024 în Sistemul Energetic Românesc este că producția de energie folosind cărbunele a rămas constant sub cea eoliană și cea nucleară, fiind primul an când se observă acest lucru. Termocentralele României sunt mult subcapacitate, producând cel mai puțin curent, ca pondere, din toată istoria țării. Termocentralele pe cărbune produc cea mai scumpă energie și trebuie să se conformeze la multiplele norme de mediu, așa că nu mai sunt așa de prezente în piață. Și generarea de energie din gaz, mare pe început de an – 1.700 – 1.800 MWh constant, a scăzut de la 1 martie la sub 1.000 MWh (aproximativ la nivelul cărbunelui), atunci când termocentrala Brazi a Petrom a intrat într-o revizie de trei luni.

În ultimii ani, România a fost net importatoare de electricitate, doar în 2022, deficitul rezultat din comerțul cu energie fiind de circa 700 de milioaen de euro, potrivit datelor Insisntitului Național de Statistică, ceea ce, la prețul mediu de vânzare de anul trecut, s-ar traduce la circa 700 de milioane de euro, balanță comercială negativă.

2023 ar putea fi anul care schimbă acest trend, pe fondul unui consum intern redus (marii consumatorii de energie, Alro Liberty Galați funcționând mult subcapacitat) și producției mari de energie hidro și eoliană, la care s-ar putea adăuga cea fotovoltaică, la vară.