Sursa foto: Pixabay
Economia României ar putea crește cu 7% în acest an, estimează economiștii chestionați de Economedia. Aceștia consideră că majorarea de 2,8% a produsului intern brut din primul trimestru este peste orice așteptări, la ea contribuind toate sectoarele economice. Există însă și o latură negativă: această perspectivă bună de creștere, laolaltă cu economiile acumulate de români în perioada pandemiei ar putea duce la o creștere puternică a prețurilor.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat marți datele estimate privind evoluția produsului intern brut (PIB) în primele trei luni ale anului, care arată o creștere economică de 2,8% în primul trimestru al anului 2021 față de trimestrul patru al anului 2020, deși economia a scăzut față de primul trimestru din 2020 cu 0,2%.
Toate sectoarele au crescut
Toți economiștii chestionați de Economedia susțin că această evoluție este o surpriză pozitivă, care a întrecut toate așteptările pieței.
Raiffeisen Bank probabil își va revizui prognoza anuală privind creșterea economică a României la 7%, a declarat pentru Economedia Ionuț Dumitru, economist-șef al băncii. „Ne-a surprins, a depășit toate așteptările. Toate sectoarele economiei au crescut”, a declarat Dumitru.
Și BCR și-ar putea revizui prognoza privind creșterea PIB la finalul anului la 6-7%, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR. Potrivit lui Dascălu, în primul trimestru au crescut atât producția industrială, cât și construcțiile și serviciile prestate companiilor, cu o surpriză din partea serviciilor prestate populației, în timp ce doar vânzările cu amănuntul au înregistrat o scădere.
Economistul Laurian Lungu afirmă că rezultatele privind creșterea economiei sunt foarte bune, peste așteptările pieței, care se aștepta la o majorare de 1% față de trimestrul trecut.
Factorii care au contribuit la creștere
Potrivit lui, trei factori au contribuit la această creștere puternică.
Primul factor este abordarea Guvernului, care „a avut o abordare corectă în ultimele luni în ceea ce privește pandemia”. „Nu s-au mai impus lockdown-uri generalizate. Lockdown-urile au fost specifice în zonele în care au fost număr de infecții ridicate. În consecință, a existat această flexibilitate care a lăsat economia să respire. Vedem efectul acestor măsuri bune pentru economie și care au ținut în frâu și pandemia”, a afirmat economistul.
Al doilea factor este rata de vaccinare. „Totuși, România este undeva în fruntea UE în ceea ce privește numărul de vaccinări”, explică el.
Cel de-al treilea factor este faptul că rata economisirii a crescut mult în timpul crizei. „Oamenii au bani, pentru că au economisit destul de mult, pe medie. Iar acum oamenii pot să călătorească mai liber, deci consumul va fi ascendent”, a spus Lungu. Potrivit lui, este de ajutor deocamdată și faptul că nu există discuții legate de creșterea taxării și impozitării.
Laurian Lungu estimează că la sfârșitul anului economia ar putea avea o creștere de 5-6%, „poate chiar mai bine”.
Inflația, pericolul din spatele creșterii economice
Revenirea puternică a economiei aduce, însă, și o vulnerabilitate, respectiv o creștere galopantă a prețurilor, în contextul în care libertatea de mișcare nu mai este afectată de restricții, populația a strâns economii în perioada lockdown-ului și are acum un apetit ridicat pentru consum.
„Inflația este un element îngrijorător. Dacă ne uităm cel puțin la prețurile producției industriale, care sunt un precursor, putem vedea efectelor acelor creșteri de preț în indicele prețurilor de consum ulterior. În martie aceste prețuri au avut cea mai abruptă creștere din ultimii ani. Ceea ce mă îngrijorează este că este foarte abruptă panta, crește foarte rapid”, afirmă economistul Laurian Lungu.
De asemenea, există creșteri de prețuri la energie electrică, la combustibil, la produsele alimentare. „Poate să fie un «one off», cum zic economiștii, să se întâmple acum că oamenii încep să consume, poate să țină un trimestru și după să se tempereze. Dar există și varianta cealaltă, în care prețurile cresc și rămân și vor crește în continuare. Prognoza de inflație de anul acestea e deja destul de sus, 4,1%. Eu cred că va fi și mai sus, prognoza este optimistă, având în vedere evoluția din martie a prețurilor”, mai spus economistul.
Potrivit lui Laurian Lungu, consumul intern nu poate decât să pună o presiune și mai mare, atât pe inflație, cât și pe deficitul de cont curent, care crește în continuare. „Ar trebui să ne uităm la aceste două elemente, sunt elementele sensibile în această creștere economică”, a conchis economistul.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează o creştere de 5% pentru Produsul Intern Brut în 2021. Fondul Monetar Internaţional estimează că economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%. Comisia Europeană estimează că economia României va creşte cu 5,1% în 2021.