Sursa foto: Dreamstime
Polonia, văzută în urmă cu câțiva ani drept o povestea de succes în ceea ce privește creșterea economică în UE și absorbția de fonduri europene, dar care a adunat între timp o serie de acțiuni de infringement sub conducerea guvernului naționalist și criticat de UE, ar putea fi depășită în curând de mai săraca vecină de pe continent, România, la un indicator economic important. O arată calculele economiștilor, care estimează că asta s-ar putea întâmpla în doi ani, dacă guvernul poate să gestioneze eficient deficitul bugetar actual și o analiză chiar mai optimistă a platformei Bloomberg. Când am putea depăși Polonia la PIB/ cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare și care sunt explicațiile? Economedia vă prezintă o serie de date și calcule, într-un moment decisiv pentru Polonia, care a avut ieri alegeri cu o importanță majoră atât pentru societate, cât și pentru Europa. Cu mențiunea că acest indicator nu este unul perfect și nici nu reflectă întreaga situație economică ori nivelul de trai, dar reprezintă totuși un element relevant în economie.
Context. Polonia trece acum printr-un moment politic important, cu efecte și în economia țării. Polonezii au fost chemați la urne duminică, pentru a-și alege parlamentarii. Scrutinul are o importanță majoră atât pentru societate, cât și pentru Europa. Alegerile pot oferi actualei guvernări, Lege şi Justiţie (PiS), un al treilea mandat fără precedent sau opoziţiei șansa de a schimba puterea la Varșovia, arată G4Media, care a urmărit desfășurarea scrutinului de duminică și primele rezultate. Actualul guvern (de dreapta, naționalist, populist și criticat de UE) are mai multe acțiuni de infringement la activ pentru că îndepărtează țara de la standardele democratice. Partidul de opoziție al lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, speră să înlăture partidul naționalist Lege și Justiție, aflat la putere.
Polonezii pare că au înțeles semnificația alegerilor parlamentare și au ieșit la vot în număr record: 72,9%, cea mai mare prezență înregistrată la parlamentare în istoria postcomunistă a Poloniei, spune Comisia Electorală Națională. Confom exit-poll, pentru partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) va fi complicat să formeze un al treilea guvern, dar formarea Executivului reprezintă o provocare și pentru opoziția reprezentată de Platforma Civică, condusă de Donald Tusk. Detalii despre alegerile din Polonia puteți urmări AICI.
În ceea ce privește situația economică, cel mai recent raport al Comisiei Europene, din luna septembrie, preconizează că economia poloneză va încetini brusc și va crește cu 0,5% în 2023, cu o contribuție negativă din partea stocurilor și cu o scădere a consumului privat real, în timp ce exporturile nete și investițiile vor crește. PIB-ul real s-a contractat în trimestrul 2 din 2023 cu 2,2% în raport cu trimestrul precedent, dar ar trebui să își revină în a doua jumătate a anului 2023. În timp ce venitul disponibil al gospodăriilor beneficiază de un sprijin fiscal semnificativ, în special prin măsuri de susținere a energiei, consumul privat în 2023 va fi influențat negativ de scăderea salariilor reale, de încrederea scăzută a consumatorilor și de costurile ridicate ale împrumuturilor, având în vedere ponderea ridicată a creditelor ipotecare cu rate variabile ale dobânzii. Pe de altă parte, creșterea investițiilor s-a accelerat în prima jumătate a anului 2023 datorită unor investiții private mai rezistente și a unor investiții publice mai puternice, inclusiv din fonduri UE.
Întrebarea: Când ajunge România din urmă Polonia la PIB/ cap de locuitor (PPP)?
Încă de la începutul anului trecut, o analiză macroeconomică publicată de Banca Transilvania sugera că România poate depăși Polonia din perspectiva PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu. Autorul analizei, Andrei Rădulescu, spune acum, pentru Economedia, că își menține această estimare.
Într-un articol publicat de revista americană Bloomberg la începutul lunii octombrie, autorii au evidențiat faptul că România a avut o creștere economică mult mai rapidă decât țările vecine de la intrarea în UE, și într-o concluzie catalogată drept “surprinzătoare” de economiștii universitari, au estimat că România poate depăși Polonia în ceea ce privește dezvoltarea economică, surprinsă cu ajutorul indicatorului PIB pe cap de locuitor chiar mai curând.
Cât de reală este această estimare și care sunt premisele ca România să poată ajungă din urmă și eventual să depășească Polonia, una dintre cele mai importante forțe economice din această regiune? Vă prezentăm câteva calcule, realizate la solicitarea Economedia, de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Aderarea României la Uniunea Europeană a propulsat economia României, arată o analiză Bloomberg, publicată în urmă cu câteva zile, care menționa că țara noastră este pe cale să depășească Polonia. “În timp ce cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt umflate de faptul că milioane de români au plecat în căutarea unui loc de muncă în Occident, după aderarea la UE, datele din al doilea trimestru sugerează că nivelul de trai ar urma să îl depășească pe cel din Polonia, cea mai mare economie din regiune, încă din acest an și a depășit cu mult vecinii care nu au aderat la UE, cum ar fi Serbia”, arăta analiza Bloomberg. “În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de români de locuitori nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era Ucraina înainte de invazia rusă. Această cifră este acum de 77% și continuă să crească”, menționează Bloomberg.
Cum au evoluat economiile celor două țări până acum
“Dacă ne uităm la istorie recentă a economiei celor două țări, se poate observa faptul că a existat deja o perioadă, mai precis anul 2008, în care PIB-ul pe cap de locuitor în România s-a apropiat foarte mult de valoarea înregistrată de Polonia”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Cum a reușit România această creștere economică accelerată din perioada respectivă? “Principalul răspuns constă în măsurile fiscale stimulative ale guvernului, precum creșterea salariilor în sectorul public, creșterea pensiilor, și alte măsuri care stimulează consumul populației. O creștere bazată pe consum, însă, este foarte dificil de susținut, și poate conduce la „supraîncălzirea” economiei, lucru ceea ce s-a întâmplat și în cazul României. De asemenea, în acea perioadă de după aderarea la UE, România a devenit un țintă atractivă pentru investiții străine. Decidenții guvernamentali însă, în pofida impactului pozitiv al influxului de capital, nu au reușit să reducă problemele structurale fundamentale ale economiei țării, fiind încurajat în mare măsură doar consumul. Astfel, când criza economico-financiară globală a ajuns și în regiunea noastră în 2008-2009, România nu a mai avut rezerve suficiente pentru o gestionare eficientă a crizei (deficite gemene: deficit bugetar și deficit de cont curent) și nu a reușit să evite recesiunea economică”, arată economiștii clujeni.
Acest lucru se poate observa și în evoluția graficului PIB/locuitor în România în perioada de după 2008. “Polonia a utilizat însă o politică economică mai disciplinată în perioada premergătoare crizei din 2008-2009, implementând o serie de reforme și aplicând o politică bugetară a guvernului mult mai prudentă, reușind astfel să se înscrie pe lista puținelor țări ale lumii care au reușit să evite recesiunea în anul 2009. De atunci până în ultimii câțiva ani, Polonia a reușit să se distanțeze de România în privința PIB-ului pe cap de locuitor”.
Deși exemplul din 2008-2009 pare destul de elocvent, în momentul de față se comit greșeli de natură similară, subliniază economiștii. “Ca o consecință a măsurilor adoptate din 2015 încoace pentru stimularea prea intensă a consumului, ne confruntăm în momentul de față cu un deficit bugetar greu de gestionat, respectiv un deficit de cont curent (care, în principiu, conține diferența dintre importuri și exporturi). Astfel, în cazul unei eventuale crize economice, România ar avea, din nou, puține instrumente și rezerve economice pentru gestionarea acesteia. Fără rezolvarea acestor dezechilibre economice, putem cădea în aceeași capcană ca și în 2008, iar sustenabilitatea creșterii economice avute în ultimii ani va fi pusă în pericol – ratând astfel șansa ca previziunea optimistă a Bloomberg să devină o realitate în viitorul apropiat”, menționează Szász.
Răspunsul: Când ajunge România din urmă Polonia la PIB/ cap de locuitor? În cel mai bun scenariu, în 2025-2026
Pornind de la premisele de mai sus, echipa Romanian Economic Monitor a realizat o proiecție simplă a PIB-ului pe cap de locuitor, luând în considerare ratele de creștere medii a acestui indicator din ultimii 10 ani pentru fiecare țară din regiunea noastră.
“Aplicând aceste rate pentru realizarea unei proiecții simple privind evoluția viitoare a acestui indicator și presupunând că România va reuși să gestioneze dezechilibrele economice menționate mai sus, previziunea noastră arată că abia în 2025 avem șansa să ajungem din urmă Polonia la capitolul PIB pe cap de locuitor, iar o depășire concretă poate avea loc în anul următor. În consecință, considerăm că previziunea Bloomberg este una optimistă – depășirea Poloniei până la finalul anului curent este puțin probabilă. Desigur, există foarte multe incertitudini economice în momentul de față care pot schimba situația, însă concluzia cea mai importantă pare să fie că trebuie să învățăm din lecțiile trecutului și să evităm aceleiași greșeli ce au condus la criza economică accentuată din perioada 2008-2009″, spun reprezentanții echipei de economiștii.
Universitarii care fac parte din proiectul de cercetare economică trec în revistă câteva măsuri fără de care o creștere sustenabilă nu este posibilă.
“Gestionarea deficitului bugetar actual, de exemplu, ar trebui să înceapă mai întâi cu raționalizarea cheltuielilor și asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor. Un al doilea pas îl reprezintă creșterea ratei de colectare a taxelor și impozitelor la nivelul țării. Desigur, în contextul actual, este nevoie și de cea de-a treia modalitate de gestionare a deficitului bugetar, și anume creșterea taxelor și impozitelor, însă acesta ar trebui aplicată împreună cu primele două metode, și doar în măsura în care primii doi pași se dovedesc a fi insuficienți. Deciziile bugetare din ultima perioadă însă sugerează că în România accentul e pus pe cea de a treia modalitate, primii doi pași fiind în principiu neglijați”, constată echipa Romanian Economic Monitor.
Calculele realizate de economiștii de la UBB sunt în linie cu o altă estimare făcută încă din 2022.
Analiză BT: România poate depăși Polonia din perspectiva PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea
Încă de la începutul anului trecut, o analiză macroeconomică publicată de Banca Transilvania sugera că România poate depăși Polonia din perspectiva PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu, dar cu o serie de condiții. Analiza realizată de Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, menționa o serie de condiții esențiale pentru pentru a ajunge la acest deziderat: accelerarea reformelor, digitalizarea sectorului public și atenție mai ridicată acordată investițiilor în cercetare-dezvoltare, arată analiza BT.
Acesta spune acum că își menține estimarea și are și o explicație în ceea ce privește perspectivele ca România să depășească Polonia.
“Se implementează programele europene pentru dezvoltarea infrastructurii critice, cu impact pozitiv pentru investiții, în timp ce în țările din regiune, care au dezvoltat deja infrastructura, PIB-ul a scăzut în primele două trimestre din 2023, în dinamica an/an”, a declarat Rădulescu, pentru Economedia.
Explicații din analiza BT din 2022:
- “Polonia și România s-au confruntat în ultimul secol cu provocări economice și istorice similare, evoluțiile din cele două țări fiind deseori analizate comparativ de specialiști. În prezent Polonia și România reprezintă primele două economii din Europa Centrală și de Est, cu niveluri ale PIB-ului nominal din anul pandemic 2020 de 500 miliarde de euro, respectiv 200 miliarde de euro. Dacă luăm în considerare datele Fondului Monetar Internațional (FMI) în perioada 1980-1990 nivelul de dezvoltare din România a fost superior celui din Polonia. Situația s-a schimbat ulterior, îndeosebi ca urmare a divergențelor din perspectiva implementării reformelor, diferența de dezvoltare dintre Polonia și România atingând niveluri record la finalul anilor 1990 și începutul anilor 2000”.
- Banca Transilvania subliniază însă faptul că distanța de dezvoltare dintre Polonia și România s-a ajustat semnificativ în cadrul ciclului economic post criză: astfel, în 2019 (ultimul an al acelui ciclu) PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media UE se situa la 75,7% în Polonia, respectiv la 72% în România.
- „Această convergență puternică a nivelului de dezvoltare din România spre nivelul din Polonia în ultimul deceniu a fost determinată de factori structurali. Subliniem faptul că în ambele economii am asistat la ameliorarea semnificativă a structurii contribuției factorilor de producție la dinamica anuală a PIB potențial în cadrului ciclului economic post-criză, evidențiindu-se dinamica componentei productivitate multifactorială. Creșterea semnificativă a contribuției productivității multifactoriale la ritmul anual al PIB potențial a fost determinată, în principal, de evoluțiile din sectorul privat, orientat spre eficiență și încorporarea progresului tehnologic, inclusiv a roadelor Revoluției Digitale. Subliniem faptul că în prezent sectorul privat din aceste economii este competitiv, atât pe plan european, cât și mondial”, arăta analiza BT.
- Pentru perioada 2021-2023, Banca Transilvania se așteapta la intensificarea convergenței României spre nivelul din Polonia, printr-o evoluție mai puternică a ritmului potențial de creștere, susținut, în principal, de contribuția componentelor capital și muncă.
Deocamdată, România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia
Datele oficiale ale biroului statistic al UE arată că România a ajuns anul trecut la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare. Datele Eurostat publicate în această primăvară arată că, în 2022, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul României a urcat anul trecut la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Ne aflăm, încă, înspre coada listei, cu doar cinci țări care au procente sub cel înregistrat de țara noastră.
Datele arată diferențe substanțiale între membrii UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, utilizat pentru a măsura activitatea economică. În 2022, Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri de PIB pe cap de locuitor (161% și, respectiv, 134% peste media UE). Acestea erau urmate la distanță de Danemarca (36% peste media UE), Țările de Jos (30%), Austria (25%), Belgia (21%), Suedia (19%) și Germania (17%). În schimb, Bulgaria (41% sub media UE), Slovacia (33%) și Grecia (32%) au înregistrat cel mai mic PIB pe cap de locuitor.
În acest an, România a ajuns la un procent de 77%, la un nivel egal cu Portugalia și Ungaria. În anul precedent, România era la 73%, Portugalia la 74% și Ungaria la 76%.
Dacă ne uităm la cifre pe termen mai lung, putem spune că România a făcut cale lungă: PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare al țării la aderarea în UE reprezenta mai puțin de 40% din media UE, iar până la sfârșitul anului 2021 am ajuns la 73%.