Fabrica Ford din Craiova Inquam Photos / Bogdan Danescu
România a fost selectată ca destinație pentru extinderea capacităților de producție, atât ca mijloc de consolidare a prezenței investitorilor existenți, cât și ca strategie completă de repoziționare în răspuns la incertitudini și provocări în lanțul de aprovizionare din alte țări. Deși încă dinamică, investițiile și achizițiile din industria auto a României au fost în plan secund în 2023 în comparație cu anul precedent, care a fost anul unor dintre cele mai mari tranzacții înregistrate vreodată în sector și în economie în ansamblu, potrivit raportului Automotive Industry in Southeast Europe, ediția din 2024. În 2022, veniturile operaționale agregate ale industriei auto din Bulgaria, România și Serbia au crescut la 39,5 miliarde de euro, reflectând o creștere semnificativă de 20% față de anul precedent.
Tendința ascendentă a fost evidentă și în anul precedent, așa cum arată rata de creștere anuală compusă(CAGR) de 15,7% pentru perioada 2020 – 2022. Dacă această tendință de creștere continuă, veniturile operaționale agregate ale sectorului auto din aceste țări sunt prognozate să depășească pragul de 60 de miliarde de euro până în 2025.
Ca și în anii precedenți, România a ieșit în evidență ca lider între cele trei piețe analizate, având venituri operaționale de 30,6 miliarde de euro în 2022. Aceasta reprezintă o creștere de 20% față de 2021. Între timp, decalajul de venituri între Serbia și Bulgaria s-a mărit semnificativ, înregistrând 5 miliarde de euro în 2022 față de veniturile agregate de 3,9 miliarde de euro ale Bulgariei. În plus, Serbia a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere anuală în 2022, de 28%, în timp ce veniturile operaționale ale Bulgariei au înregistrat o creștere anuală de 11,7%.
Segmentul fabricanților de piese auto și accesorii a reprezentat cea mai mare parte din venituri. Companiile din acest segment au adunat venituri operaționale agregate de 16,6 miliarde de euro în 2022, în creștere semnificativă cu 16,1% față de anul precedent și reprezentând 42% din totalul industriei. Producătorii de anvelope au înregistrat cea mai mare creștere anuală de 32,6%, raportând venituri agregate de 4,3 miliarde de euro în 2022.
Bazat pe proiecțiile SeeNext pe termen mediu, se anticipează că toate segmentele se vor extinde atât ca mărime, cât și ca pondere din venitul total. Se estimează că segmentul de piese auto și accesorii își va menține poziția de cel mai mare segment și va genera venituri aproape de 25 de miliarde de euro până în 2025. Segmentul de anvelope, cu cea mai mare rată anuală compusă de creștere de 26,3%, este proiectat să-și extindă veniturile de peste două ori și să depășească 8 miliarde de euro în trei ani.
Investițiile în industria automotive din România
Achiziția de 715 milioane de euro a Ford România de către Ford Otosan din Turcia în 2022, implicând transferul de proprietate al uzinei de asamblare din Craiova de la Ford Motor Company, s-a clasat pe locul doi în listele Deloitte și EY ale celor mai mari tranzacții ale anului. Achiziția operațiunilor românești ale producătorului francez de piese auto Faurecia de la furnizorul auto german Hella pentru aproximativ 473 milioane de euro, ca parte a unei tranzacții globale de 5,3 miliarde de euro finalizate în ianuarie 2022, a ajuns și ea pe podiumul M&A al Deloitte ca a treia tranzacție ca valoare a anului. În 2023, nicio tranzacție auto nu s-a calificat pe listele celor două consultanțe pentru cele mai notabile tranzacții.
În timp ce majoritatea investițiilor s-au concentrat în jurul entităților care și-au stabilit deja prezența în România înainte de 2023, noii jucători pe piață par să reprezinte perspectivele cele mai promițătoare în peisajul investițional al țării. Planul Avesta Battery & Energy Engineering (ABEE) din Belgia de a construi o uzină de baterii pentru vehicule electrice (EV) de 1,4 miliarde de euro în orașul Galati din sud-estul țării are potențialul de a fi una dintre cele mai semnificative investiții ale României până în prezent. Acest proiect este pe pauză, confruntându-se cu obstacole semnificative în finanțare, din cauza dependenței sale de ajutorul de stat și a eforturilor continue ale autorităților române pentru facilitarea acestuia, a declarat ministrul economiei, Radu Ștefan Oprea, și consilierul Florin Spătaru pentru Economedia la sfârșitul anului 2023. Inițial considerat o sursă potențială de finanțare datorită deciziei ABEE de a construi uzina într-un județ eligibil, Fondul de Tranziție Justă al UE a fost înlocuit acum de Fondul de Modernizare al UE și de Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), considerate opțiuni mai potrivite pentru finanțare, conform ministrului.
În septembrie 2023, producătorul de piese auto UKS Stamping, subsidiară a grupului turc Ucler Kelepce, și-a inaugurat prima sa fabrică românească în județul Argeș, în apropiere de orașul Pitești. Investiția a fost facilitată printr-un împrumut de 10,7 milioane de euro de la unitatea românească a băncii turcești Garanti BBVA, a anunțat creditorul într-un comunicat de presă emis în aceeași lună. Cu o suprafață de 4.800 de metri pătrați și aproximativ 80 de angajați, fabrica este destinată producției de scaune auto și piese de caroserie, printre alte componente, conform Garanti BBVA.
În 2024, UKS Stamping își propune să-și extindă capacitatea de producție și portofoliul de clienți, estimând o forță de muncă de peste 100 de angajați până în 2025. Nokian Tyres, producător finlandez de anvelope, a dezvăluit planurile pentru o investiție de 650 de milioane de euro într-o nouă fabrică de anvelope pentru autoturisme în orașul nord-vestic Oradea, cu scopul de a-și consolida lanțul de aprovizionare european prin creșterea capacității sale de producție, după retragerea sa din Rusia în octombrie 2022. Un an mai târziu, angajamentul companiei a prins contur odată cu începerea fazei de construcție printr-o ceremonie de inaugurare ținută în mai.
Urmând investiții în valoare de aproximativ 180 de milioane de euro în 2022, unitatea românească a furnizorului german de piese auto Continental și-a menținut marea parte a impulsului în 2023, deși la un volum ușor mai mic. Compania a investit peste 100 de milioane de euro în operațiunile sale din România în 2023, crescând numărul său de angajați la 20.300 de persoane față de 19.000 în anul precedent, conform unui comunicat de presă din martie 2024. Investițiile au vizat echipamente și tehnologii noi, precum și dezvoltarea personalului în toate locațiile sale din România.
O investiție de 8 milioane de euro s-a materializat într-o clădire nouă care cuprinde laboratoare de testare și un parc de mașini cu mai multe etaje la sediul de afaceri al Continental în orașul nord-estic Iași, a dezvăluit compania printr-un comunicat de presă emis în martie 2023. Unitatea a fost proiectată pentru a găzdui aproximativ 150 de ingineri într-un centru de testare pentru frâne auto. În iunie 2023, Continental a demarat și producția de oglinzi asferice, care sunt un component cheie pentru ecranele sale Head-up (HUD-uri) la fabrica sa din orașul vestic Timișoara. Pentru 2024, compania vizează investiții comparabile cu cele din 2023. Într-un context mai larg, compania-mamă germană Continental a anunțat vânzarea fabricii sale din Rusia către S8 Capital în mai 2023. Mișcarea a făcut parte dintr-o serie de dezinvestiții planificate și controlate de pe piața rusă în răspuns la războiul împotriva Ucrainei. Unitatea românească a Continental a declarat, de asemenea, că 2023 a fost anul care a marcat contribuția sa la atragerea a aproximativ 400 de milioane de euro din PNRR al României, ceea ce a constituit un cărămida importantă în fundamentul dezvoltării industriei semiconductorilor a țării. În iunie 2023, atunci-ministrul economiei, Florin Spătaru, a declarat că firma, împreună cu unitățile locale ale companiei germane de inginerie și electronică Bosch și ale producătorului olandez de semiconductori NXP, au fost selectate de Comisia Europeană (CE) pentru finanțarea PNRR în valoare de 420 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului românesc de microelectronice, în special prin cercetare și dezvoltare și producție de microcipuri. Conform CE, ajutorul face parte dintr-o sumă de 8,1 miliarde de euro de sprijin public acordat de patruzeci de state membre ale UE pentru prima implementare industrială a microelectronicelor și tehnologiilor de comunicații pe întregul lanț valoric. În ianuarie 2024, Ministerul Economiei al României, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a lansat ghidul de contractare pentru participanții selectați. Conform ghidului, Continental Automotive poate primi până la 74,8 milioane de euro, în timp ce unitățile Bosch și NXP Semiconductor pot obține plăți de până la 34,3 milioane, respectiv 86,5 milioane de euro. Proiectele implică, de asemenea, participanți indirecți, cum ar fi entități academice și IMM-uri. Producătorul german de piese auto 595° Solutions și-a consolidat, de asemenea, prezența în România, contractând un împrumut de 10 milioane de euro de la ING Bank România, unitatea locală a grupului olandez ING, pentru a-și moderniza fabrica din orașul central Brașov al țării. Proiectul își propune să extindă fabrica 595° Solutions din Brașov la 20.000 de metri pătrați, dublând capacitatea sa de producție și crescând forța sa de muncă la 550 de la 250 de angajați, au declarat compania și creditorul său printr-un comunicat de presă comun emis în august 2023. În octombrie 2023, Vitesco Technologies, fosta divizie de transmisie a companiei germane de piese auto Continental, a anunțat și deschiderea unui laborator de testare în orașul românesc Timișoara, după o investiție de peste 13 milioane de euro. Laboratorul va facilita servicii de testare destinate produselor de electrificare. După o investiție de 7,5 milioane de euro, Vitesco și-a stabilit primul său laborator în România în orașul nord-estic Iași. KSHG Auto Harness, subsidiara locală a specialiștilor chinezi în asamblarea cablajelor auto Kunshan Huguang Automotive Electric Co, și-a extins de asemenea prezența în România pentru a apropia producția sa de piețele europene. În decembrie 2023, dezvoltatorul imobiliar ceh CTP a anunțat că a închiriat 13.000 de metri pătrați de spațiu de producție în parcul său din orașul vestic Deva către producătorul chinez de componente auto. Potrivit CTP, compania a ocupat deja 8.000 de metri pătrați de spațiu de producție în același parc în 2022, creând 400 de noi locuri de muncă în proces.
Ford Otosan, noii proprietari ai fabricii Ford din sudul României, au alocat o investiție de 490 de milioane de euro pentru a crește capacitatea de producție și a susține eforturile de electrificare ale mărcii. Investiția urma să se desfășoare pe parcursul a trei ani, crescând capacitatea anuală de producție a uzinei cu 22.000 de unități la 272.000 de vehicule, aducând noul model Transit Courier în 2023, urmat de versiuni complet electrice ale modelelor Courier și Puma în 2024. În martie 2024, Ford Otosan a obținut o facilitate de credit sindicat de 435 de milioane de euro, a anunțat Banca Comercială Română (BCR), creditorul românesc, parte a grupului austriac Erste, printr-un comunicat de presă la acea vreme. Contribuția BCR la facilitarea creditului a fost de 84 de milioane de euro, iar finanțarea a fost destinată susținerii producției noilor modele Ford Puma, Transit Courier și Tourneo Courier, precum și producției versiunilor lor complet electrice.
Piața muncii din regiune a avut o creștere mică în 2020-2022
Piața muncii auto din Bulgaria, România și Serbia a înregistrat o creștere cu 0,8% a numărului de angajați în 2022, ajungând la puțin peste 300.000 de persoane. Această creștere a însemnat aproximativ 2.500 de persoane față de anul precedent și încă 9.300 de angajați începând de la începutul perioadei examinate. Această tendință favorabilă este susținută de CAGR-ul industriei de 1,6% înregistrat pe perioada 2020-2022. Producătorii de piese auto și electronice, în concordanță cu dimensiunea lor în termeni de număr de companii și venituri, au reprezentat majoritatea forței de muncă din industrie. Fiecare segment a reprezentat o cotă de peste 40% din numărul total de angajați în 2022. Piese auto și accesorii au angajat peste 133.300 de persoane în 2022, experimentând o creștere de 0,8% față de anul precedent, în timp ce segmentul de electronice și-a extins numărul de angajați la o rată anuală mai rapidă de 1,7%, cu peste 126.300 de lucrători. În 2022, segmentul de anvelope a înregistrat cea mai rapidă rată de creștere anuală în angajare, de 6,6%. Numărul total de angajați în acest segment a ajuns la aproape 18.800 de persoane, reducând decalajul față de producătorii de vehicule, care încă se evidențiau ca al treilea cel mai mare angajator în industria auto cu 19.450 de persoane.
Romania, cu peste 238.000 de angajați în 2022, a fost cea mai mare piață de muncă auto din cele trei țări. A fost urmată de Serbia, care a avut mai mult de 47.000 de angajați în 2022, în timp ce Bulgaria a înregistrat mai puțin de 15.000 de angajați în aceeași perioadă. România a raportat, de asemenea, cea mai rapidă rată anuală de creștere a angajării, de 0,9%, urmată de Bulgaria, cu o rată de creștere de 0,6%, iar Serbia, cu 0,1%. Acest lucru a dus la creșterea forței de muncă auto agregate în România, cu aproximativ 2.200 de persoane, în timp ce Bulgaria și Serbia au raportat o creștere de 100, respectiv 200 de persoane.
Rata anuală de creștere a angajării a fost susținută de contribuția sectorului auto la crearea de locuri de muncă în regiune. În 2022, industria auto a contribuit la crearea a aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă în România, 100 în Bulgaria și 600 în Serbia. Aceste valori reprezintă creșteri de 0,4%, respectiv 0,3%, și 1,3% în termeni de participare la totalul locurilor de muncă nou create în cele trei țări în 2022.