Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Uniunea Europeană ar putea finanța proiecte la scară europeană, față de finanțările naționale acordate în prezent de către fiecare dintre statele membre, și-ar putea uni piețele energetice, de telecomunicații și financiare, ar putea crea chiar și o piață de capital unică și ar putea trece la o finanțare comună pentru proiectele de apărare. Acestea sunt câteva dintre propunerile de nivel înalt care s-au discutat săptămâna trecută la Consiliul European la Bruxelles și care ar putea fi preluate de noul executiv european după alegerile europarlamentare din luna iunie. Sunt schimbări radicale care, dacă vor fi adoptate, vor modifica din temelii fața economiilor din țările europene. Economedia a participat la Bruxelles, în aceste zile, la o serie de discuții despre reformarea pieței unice și viitorul finanțărilor europene.
Economia europeană a ajuns la un punct de cotitură în care trebuie să se reformeze pentru a ține pasul cu competitivitatea SUA și China, care au anunțat recent subvenții de sute de miliarde de dolari. După ce președintele american Joe Biden a anunțat Legea privind reducerea inflației, inclusiv companii europene au decis să își mute producția pe teritoriul american pentru a beneficia de subvenții. Iar guvernul chinez subvenționează puternic propriile companii, pentru ca acestea să poată produce ieftin și să cucerească astfel piața europeană.
În acest sens, doi foști premieri italieni, Enrico Letta și Mario Draghi, au fost desemnați să creioneze două rapoarte care să contureze direcția către care va merge economia Uniunii Europene în următorii ani, pentru a integra noile state ce se vor alătura Uniunii și pentru a încerca să recupereze decalajul de competitivitate față de SUA și China. Primul raport, al lui Enrico Letta, a fost prezentat săptămâna trecută într-un summit al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul dinaintea alegerilor europene din iunie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„În fața unei noi realități geopolitice și a unor provocări din ce în ce mai complexe, Uniunea Europeană se angajează să acționeze în mod decisiv pentru a-și asigura competitivitatea, prosperitatea și poziția de lider pe termen lung pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică”, au convenit liderii la încheierea summitului.
Raportul „Mai mult decât o piață a lui Enrico Letta
Economedia va publica în perioada următoare mai multe materiale care detaliază modul în care economia europeană s-ar putea reforma în următorii ani.
Trei direcții pentru economia europeană
În raportul său, Enrico Letta indică trei direcții pentru economia europeană în următorii 10 ani, respectiv:
- continuarea tranziției ecologice și digitale
- continuarea extinderii UE, prin stabilirea unei direcții clare de integrare a noilor membri în UE
- necesitatea de a consolida securitatea UE, care va implica poziții și decizii mai exigente în domeniul apărării.
„În prezent, pare cert că aceste trei direcții strategice principale vor ghida UE în anii următori. Nu se mai pune problema dacă Europa le va urmări sau nu, ci cum o va face”, subliniază Letta.
Letta subliniază că aceste direcții vor veni și cu costuri mari.
Extinderea pieței unice la energie, financiar și telecomunicații
Raportul lui Letta arată că UE trebuie să extindă piața unică – care timp de decenii a fost limitată la circulația neîngrădită a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor – pentru a include piețele energetice, telecomunicațiile și piețele financiare.
Uniunea piețelor de capital
Pe piața financiară, Letta propune un plan ambițios de încheiere a Uniunii piețelor de capital (CMU), un proiect de integrare a piețelor bursiere din cele 27 de state membre, care a mai fost dezbătut de-a lungul anilor, dar neacceptat până acum.
Integrarea piețelor financiare ar fi necesară pentru ca companiile să poată strânge bani pentru noi proiecte de energie regenerabilă de la investitori în acțiuni, obligațiuni și capital de risc, în loc să se bazeze în principal pe împrumuturi bancare. Oficialii UE afirmă că Europa are economii private în valoare de 33 trilioane de euro, mai multe decât Statele Unite, însă o parte substanțială dintre ele părăsesc UE și se duc să finanțeze economia americană.
Astfel, este necesară o canalizare a acestor fonduri pentru a investi în sectoarele strategice din cadrul blocului.
„Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea pe care o primesc cele din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este: Uniunea piețelor de capital”, a transmis președintele Consiliului European Charles Michel.
„Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare”, se arată în concluziile summit-ului.
Țările mai mici se tem că o uniune a piețelor de capital ar duce la concentrarea puterilor de reglementare în țările mai mari, cum ar fi Franța.
Piață comună pentru industria de apărare
Raportul Letta mai arată că securitatea UE trebuie să fie abordată într-o dimensiune cuprinzătoare și că „niciodată până acum nu a existat o asemenea urgență de a ne dezvolta propriile capacități industriale în pentru a fi autonome în domeniul strategic”.
El admite că nu este fezabilă aplicarea cadrului pieței unice în acest sector, dar se poate avansa spre dezvoltarea unei „piețe comune pentru industria de securitate și apărare”.
Anumite țări, precum Estonia și Franța, au susținut o nouă rundă de împrumuturi comune pentru finanțarea capacităților de apărare, o prioritate de top în urma invaziei Rusiei în Ucraina, însă ideea a fost divizivă printre state.
Finanțarea proiectelor de talie europeană
De asemenea, o schimbare radicală pe care o propune Letta este ca țările UE să realizeze proiecte de finanțare la nivelul UE, în loc de proiecte pur naționale.
În prezent, normele UE dau prerogative doar guvernelor naționale să acorde ajutoare de stat, ceea ce duce la o fragmentare.
În documentul său, Letta lansează sugestii privind modul în care UE ar putea acorda progresiv mai multă putere colectivă pentru a subvenționa companiile la nivel european.
Această abordare paneuropeană este văzută ca un răspuns la Legea privind reducerea inflației (IRA) de mare anvergură, introdusă de președintele american Joe Biden, care prevede miliarde de dolari în credite fiscale și reduceri de taxe pentru a promova tehnologia ecologică produsă în America.
Pe de altă parte, Beijingul folosește un sistem de lungă durată care favorizează puternic companiile naționale prin subvenții, împrumuturi ieftine, tratament preferențial și cerințe de reglementare, în detrimentul firmelor din afara Chinei.
Focus pe industrie
Raportul propune un efort la nivelul UE de subvenționare a companiilor industriale, ca răspuns la sprijinul acordat de administrația Biden pentru investiții în tehnologii ecologice prin Legea privind reducerea inflației și la subvențiile acordate de China pentru mașini electrice și panouri solare.
„UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a dezvolta o strategie industrială competitivă capabilă să contracareze instrumentele adoptate recent de alte puteri globale, cum ar fi Legea privind reducerea inflației din SUA”, arată raportul lui Letta.
Următorii pași
După prezentarea raportului despre piața unică a lui Enrico Letta, un Consiliu European din luna iunie va defini agenda strategică 2024-2029, iar ulterior Mario Draghi își va prezenta raportul privind viitorul competitivității europene.
Cele două rapoarte ar putea converge nu doar în ceea ce privește Agenda strategică pentru următoarea legislatură, ci mai ales în ceea ce privește ceea ce vor fi pilonii următorului buget multianual al UE (2028-2034).
