Președintele rus Vladimir Putin a transformat economia țării într-o mașinărie de război, succesele de pe frontul din Ucraina fiind unul dintre motivele principale pentru care liderul de la Kremlin nu este încă pregătit să se alăture eforturilor de pace ale președintelui Trump, arată o analiză Wall Street Journal.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Vecinii Rusiei se tem că această mașinărie de război, care acum conduce economia, înseamnă că Putin nu va fi niciodată interesat de pace.
În etapele inițiale ale războiului, Putin a pregătit țara pentru un conflict de lungă durată. Liderul rus a restructurat economia pentru a produce un număr record de tancuri și obuziere, folosind în același timp bonusuri substanțiale de până la un salariu anual pentru a recruta o armată masivă. La un moment dat, mai mult de o mie de recruți se înscriau zilnic pentru a lupta.
Această creștere a salvat Moscova de pierderile inițiale suferite după eșecul de a captura rapid Kievul cu trei ani în urmă. Acum, aceasta ajută forțele ruse să avanseze din nou spre vest, cucerind aproape 200 km pătrați în ultima lună. Aceste câștiguri i-au dat lui Putin libertatea de a încetini negocierile de pace și de a ignora discuțiile directe cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Conform analiștilor citați de WSJ, dezarmarea acestei mașinării militare ar putea fi o sarcină mult mai dificilă decât construirea ei.
“Este absolut imperativ pentru Rusia să continue să se bazeze pe industria militară, pentru că aceasta a devenit motorul creșterii economice”, explică Alexander Koliandr, cercetător senior la Centrul pentru Analiza Politicii Europene.
Industria rusă a armamentului a beneficiat de miliarde de dolari în stimulente în ultimii ani pentru a spori liniile de producție și a le menține funcționarea la viteză maximă 24 de ore din 24. Afluxul de bani a crescut salariile și a alimentat creșterea standardului de viață pentru mii de ruși din zonele mai sărace ale țării.
Vicepreședintele JD Vance a speculat după întâlnirea sa cu Papa Leon al XIV-lea că Putin însuși nu are o strategie pentru încheierea războiului. Trump a devenit din ce în ce mai dispus să îl critice pe Putin pentru refuzul său de a pune capăt războiului, declarând că liderul rus “a înnebunit” și că “ucide mulți oameni”.
Dacă războiul se va încheia în Ucraina, unii dintre vecinii Rusiei se tem că economia de război ar putea fi reorientată către ei. În statele baltice, planificatorii militari estonieni discută sumbru despre posibilitatea ca războiul să se răspândească pe teritoriul NATO. În Kazahstan, analiștii urmăresc cu atenție semnalele că Rusia ar putea face o mișcare în nordul țării.
Aceste temeri provin parțial din credința că Kremlinul ar prefera să mențină zecile de mii de soldați luptând pe alte fronturi, mai degrabă decât să aducă acasă bărbați întăriți în luptă și adesea traumatizați. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, liderul sovietic Iosif Stalin a văzut veteranii care se întorceau ca pe o amenințare și i-a trimis pe mulți în gulaguri.
Astăzi, pacea ar însemna probabil demobilizarea multor dintre sutele de mii de soldați din Ucraina și trimiterea lor înapoi la viața civilă într-o perioadă de încetinire a creșterii economice și salariale. “Nu va fi o idee bună să tai acele salarii în mod radical sau într-un timp foarte scurt”, avertizează Volodimir Ișcenko de la Universitatea Liberă din Berlin.
Chiar dacă luptele din Ucraina se încheie, industria militară rusă va avea în continuare nevoie de oameni și va construi în continuare armele necesare pentru a înlocui rezervele sovietice pierdute pe front, dar într-un ritm mai lent.
Pierderile de locuri de muncă pe liniile de fabrică, împreună cu o economie din ce în ce mai stagnantă, ar putea stârni nemulțumirea printre cei care au văzut războiul aducând cea mai mare redistribuire a bogăției de la căderea Uniunii Sovietice.