România s-a transformat dintr-un loc dedicat producției într-un centru de inovare și tehnologie și că va juca un rol important în tranziția către energia verde și în competitivitatea UE, a declarat președintele Camerei De Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) Andreas Lier, în cadrul unei conferințe economice româno-germană desfășurate la Berlin.
„În ciuda tuturor provocărilor, perspectivele pentru relațiile economice româno-germane continuă să fie excelente și cred că România va continua să atragă multe investiții – teme noi, cum ar fi energia, sunt din ce în ce mai mult în centrul atenției”. Motto-ul comunității de afaceri româno-germane, “Consolidarea parteneriatelor – Transformarea provocărilor în oportunități”, include acum și Republica Moldova, a adăugat el.
Volker Treier, membru în consiliul de administrație al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei, a afirmat că „această situație aduce România și Republica Moldova și mai aproape de mediul de afaceri german”. „Noi încercăm să diversificăm și să aducem companiile germane pe piețele de încredere, unde putem să ne vindem produsele sau să producem, unde putem construi lanțuri valorice într-un mod sustenabil, cu energie sustenabilă, dar și cu materiale critice”, a explicat el.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
România este deja, de departe, cel mai important partener comercial al Germaniei în Europa de Sud-Est, iar Republica Moldova, candidat la UE de anul trecut, nu își poate permite să aștepte prea mult în afara UE, a declarat Philipp Haußmann, membru în consiliul de administrație al Comitetului German pentru Europa de Est, co-organizator al conferinței. „România s-a transformat într-un adevărat partener pentru inovare, în special în domeniile cercetării și dezvoltării, digitalizării și tranziției către energia verde. La fel ca în Germania, restructurarea sistemului energetic este o prioritate”, a adăugat el.
În plus, evenimentul s-a axat pe patru subiecte cheie, care au fost discutate în detaliu de către reprezentanții mediului de afaceri și politic, în cadrul meselor rotunde: nearshoring (n.r., mutarea producției mai „aproape”, pentru scurtarea lanțurilor de aprovizionare) și cercetare-dezvoltare, digitalizare, energie și „de la fermă la consumator”.
Companiile participante la masa rotundă Nearshoring și R&D au spus că a fost o decizie bună să investească în România, deoarece au găsit aici o cultură industrială. Proximitatea, oamenii muncitori și o potrivire culturală cu Germania sunt alte motive pentru nearshoring (relocalizare). Birocrația, infrastructura de transport, lipsa noilor tehnologii și, uneori, a personalului calificat au fost câteva dintre aspectele negative care au fost discutate cu reprezentanții politici.
Din panelul privind Digitalizarea a reieșit că România are o conexiune bună la internet, dar instituții slab conectate la noile tehnologii. Cu toate acestea, pandemia a dus la o mai bună înțelegere în rândul politicienilor a importanței digitalizării. Într-o administrație birocratică, aceasta reprezintă o infrastructură critică. Un prim pas în acest demers îl constituie formarea profesională angajaților. În altă ordine de idei, digitalizarea populației trebuie să înceapă foarte devreme, cu sprijinul autorităților.
România, Republica Moldova și Germania vor coopera pentru a asigura energie la prețuri accesibile pentru consumatorii rezidențiali, publici și privați. Înlocuirea vechilor tehnologii cu cele noi pentru a obține eficiență energetică, utilizarea întregului portofoliu disponibil al mixului de energie, consolidarea surselor regenerabile de energie au fost câteva dintre propunerile companiilor în cadrul celui de-al treilea panel al conferinței, axat pe Energie. Companiile și-au exprimat interesul pentru continuarea investițiilor în rețeaua de distribuție și au solicitat sprijinul administrației în acest demers. O inițiativă comună public-privată ar face ca lucrurile să avanseze.