Sursa foto: Pixabay
Guvernul a constituit Comitetul interministerial pentru asigurarea rezilienţei energetice şi implementarea proiectelor de infrastructură energetică, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, înainte de ședința de guvern de azi. Ministerul Energiei urmează să prezinte situația concretă cu proiectele de investiții până luni. De asemenea, ANRE are de făcut o analiză privind piața energiei. Un plan de măsuri pentru iarna următoare ar urma să fie prezentat până la finalul lunii. Între timp, observatorii din piață estimează că ne vom confrunta cu prețuri nemaiîntâlnite în această iarnă, iar coloșii industriali își restrâng activitatea din cauza prețurilor.
”Ieri am desfăşurat activitatea de constituire a Comitetului interministerial pentru asigurarea rezilienţei energetice şi implementarea proiectelor de infrastructură energetică. A fost o decizie pe care am luat-o în urma analizei datelor şi prognozelor şi a perspectivei asigurării energiei, pe timp de iarnă. Totodată, am considerat că este un moment oportun, în urma desfăşurării activităţii grupului de lucru pentru securitate energetică, pe care l-am convocat în luna iulie şi toate perspectivele pe care noi le-am identificat la vremea aceea ne-au determinat să procedăm la constituirea acestui comitet interministerial, ţinând cont de situaţia energetică a ţării noastre, desigur privită în context european”, a spus premierul.
Până luni, Ministerul Energiei va trebui să prezinte situația concretă cu proiectele de investiții care ar urma să folosească toate pârghiile de finanțare, atât pe bugetul de stat, cât și cele provenite prin PNRR și fondul de modernizare.
De asemenea, Ministerul Energiei, împreună cu celelelate ministere, ar trebui să pună la punct toate elementele de plan pentru iarna 2022-2023.
“Am avut prognoza pe termen scurt de la ANM, am discutat perspectiva evoluție hidrografice și a reieșit foarte clar că e nevoie de ordonare, astfel încât să putem să balansăm, să echilibrăm tot ce înseamnă sursele de energie și să ne îngrijim de modul în care asigurăm consumul la nivelul întregului sistem energetic”, a spus premierul. S-a decis ca acest plan de măsuri să fie prezentat comitetului pe 31 august.
Acesta a menționat că a solicitat de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei o analiză a evoluției situației energetice, inclusiv a pieței, de la începutul anului și până acum. Aceasta ar urma să prindă și efectele pe care le-au produs deciziile luate până acum, în mod deosebit Ordonanţa 27, având în vedere că primul pachet de sprijin a populaţiei şi protejare a economiei pentru perioada noiembrie – aprilie se apropie de final.
Este vorba despre ordonanța privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.
“Primim datele conform cărora 97% din sumele solicitate pentru compensare au fost achitate. Din perspectiva aplicării OUG 27, luna aprilie, prima lună de impact, nu a fost însă închisă şi atunci este foarte important ca atunci când avem aceste date să venim cu măsuri concrete, aşa cum ne-am angajat, prioritar fiind să continuăm să sprijinim populaţia vulnerabilă, industria alimentară, IMM-urile, astfel încât să ne asigurăm că economia va funcţiona în continuare și ne vom realiza obiectivele”, a spus Ciucă.
Asociație: Prețurile la energie vor atinge valori nemaiîntâlnite
Prețul gazelor naturale a atins în urmă cu două zile, un nou prag record pe bursa din Olanda, 251 euro/MWh, deși în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius, iar în acest context prețurile gazelor și implicit ale electricității vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite, a avertizat Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Conform Asociației, problema cea mai importantă a iernii este existența efectivă a gazelor, și astfel vom asista la situații în care unii consumatori/țări, vor fi determinați să ofere „oricât” pe gaze, doar pentru a le avea.
Consumul de gaze a scăzut, conform datelor INS, în primele 6 luni ale acestui an cu 8,5% la gazele naturale și cu 3,7% la energie electrică față de consumul din anul trecut. „Asta în condițiile în care mulți dintre consumatori aveau prețurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile iulie – septembrie anul acesta și doar după această perioadă impactul prețurilor mari din prezent se va reflecta în activitatea companiilor. La sfârșitul anului 2022, urmare a restrâgerii activității unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului annual la gaze cu până la 15% (valoare la care ne am angajat să facem economii la gaze)”, arată Asociația.
Tot în martie 2022, AEI atrăgea atenția că plafonarea prețului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al „cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învățământului (3,7% din PIB)”. Autoritățile anunță acum că a estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea prețului se ridică la 3%.
„Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar și de cantități de energie electrică din import, și luând în considerare evoluția de pe bursele de gaze din Europa a prețului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperi aceste plăți către furnizorii din energie și gaze”, transmite AEI.
Companiile restrâng activitatea
Combinatul chimic Chimcomplex Borzești, controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza, a anunțat ieri că închide temporar activitatea de producție în cadrul platformei industriale Borzești pe o perioadă de 14 zile începând cu data de 18 august 2022, din cauza prețurilor în creștere la energie electrică și gaze naturale, potrivit unui anunț de pe Bursa de Valori București (BVB).
Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din ţară, care a închis 60% din electroliză, şi-a abandonat planurile de revenire la capacitate maximă pe care le avea pentru anul viitor şi se pregăteşte să trimită în şomaj tehnic 500 din cei 2.500 de angajaţi, până la finele anului.
Iarna viitoare va fi una cumplită şi vom vedea preţuri uriaşe la energie, fabrici care se închid şi oameni care rămân în beznă şi frig, pentru că nu îşi vor putea plăti facturile, dacă Guvernul nu ia de urgenţă măsuri, a afirmat Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro Slatina, într-un interviu acordat Agerpres.
Este haos pe piaţa de energie şi ce e mai rău abia de acum încolo va veni, crede el. Schema de compensare a facturilor este de fapt “o fraudă a banului public de dimensiuni colosale”, pentru că banii se duc în conturile intermediarilor dintre producători şi consumatori. „Băieţii deştepţi” din energie încă există şi câştigă miliarde din bani publici, susţine Năstase, astfel că este necesar un mecanism de reglementare a pieţei pe termen scurt.