Banca Mondială prognozează pentru anul 2022 o creștere economică de 4,3% a Produsului Intern Brut în România, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de estimarea anterioară, din iunie, arată noul raport al instituției, Perspective Economice Globale (Global Economic Prospects) – ediția ianuarie 2022.
Banca Mondială estimează că România a încheiat anul 2021 cu o creștere economică de 6,3%, iar avansul PIB-ului va decelera treptat în anii următori, la 4,3% în 2022 și la 3,8% în 2023.
Instituția prognozează o creștere economică de 3% în regiunea Europa și Asia Centrală și 4,1% la nivel global.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
După o revenire puternică în 2021, economia globală intră într-o încetinire pronunțată pe fondul noilor amenințări din partea variantelor COVID-19 și a unei creșteri a inflației, a datoriilor și a inegalității veniturilor care ar putea pune în pericol redresarea în țările emergente și economiile în curs de dezvoltare, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind perspectivele economice globale. Se preconizează că creșterea globală va scădea considerabil de la 5,5% în 2021 la 4,1% în 2022 și 3,2% în 2023, pe măsură ce cererea reținută se va disipa și pe măsură ce sprijinul fiscal și monetar este anulat în întreaga lume.
Răspândirea rapidă a variantei Omicron indică faptul că pandemia va continua probabil să perturbe activitatea economică pe termen scurt. În plus, o decelerare notabilă în economiile majore, inclusiv Statele Unite și China, va afecta cererea externă în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Într-o perioadă în care guvernele din multe economii în curs de dezvoltare nu dispun de spațiul politic pentru a sprijini activitatea dacă este necesar, noi focare de COVID-19, blocajele persistente ale lanțului de aprovizionare și presiunile inflaționiste și vulnerabilitățile financiare crescute în zone mari ale lumii ar putea crește riscul unei aterizări forțate, arată instituția.
„Economia mondială se confruntă simultan cu COVID-19, inflația și incertitudinea politicilor, cu cheltuieli guvernamentale și politici monetare pe un teritoriu neexplorat. Creșterea inegalității și provocările de securitate sunt deosebit de dăunătoare pentru țările în curs de dezvoltare”, a declarat David Malpass, președintele Grupului Băncii Mondiale . „Punerea mai multor țări pe o cale de creștere favorabilă necesită o acțiune internațională concertată și un set cuprinzător de răspunsuri politice naționale”, a precizat el.
„Alegerile pe care factorii de decizie le vor face în următorii câțiva ani vor decide cursul următorului deceniu”, a declarat Mari Pangestu, directorul general al Băncii Mondiale pentru Politici de Dezvoltare și Parteneriate . „Prioritatea imediată ar trebui să fie asigurarea faptului că vaccinurile sunt livrate pe scară mai largă și mai echitabil, astfel încât pandemia să poată fi adusă sub control. Dar abordarea inversărilor în progresul dezvoltării, cum ar fi creșterea inegalității, va necesita sprijin susținut. Într-o perioadă de îndatorare ridicată, cooperarea globală va fi esențială pentru a ajuta la extinderea resurselor financiare ale economiilor în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să poată realiza o dezvoltare ecologică, rezistentă și favorabilă incluziunii”, a precizat Pangestu.