Foto: Transelectrica
Bogdan Toncescu, în prezent membru provizoriu în Directoratul Transelectrica, dar care a fost exclus din procedura de selecție pentru viitorul directorat, a pierdut la Tribunalul București procesul prin care contesta procedura. Decizia este însă cu drept de apel și poate fi contestată.
UPDATE 16.55 Transelectrica confirmă informația, într-un anunț la Bursă:
„În completarea raportului curent din data de 21.08.2024, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A. informează publicul investitor asupra faptului că în data de 29.08.2024, în dosarul nr. 27967/3/2024 aflat pe rolul Tribunalului București – Sectia a VI-a Civilă în care Compania are calitatea de pârât, acțiune având ca obiect ordonanța președințială prin care reclamantul a solicitat instantei să dispună:
“(1) Suspendarea executării Deciziei Consiliului de Supraveghere al Transelectrica nr. 14 din 27.03.2024 (Decizia CS nr. 14/2024”) prin care s-a aprobat demararea procedurii de selecție a Membrilor Directoratului Societății până la soluționarea definitivî a litigiului ce va avea ca obiect anularea Deciziei CS nr. 14/2024 și a procedurii de selecție asociate; și, în consecință.
(2) Suspendarea procedurii de selecție începute ca urmare a Deciziei CS nr. 14/2024, prin publicarea pe site-ul Societății pe data de 25 iunie 2024 a Anunțului privind selecția candidaților pentru poziția de membru al directoratului Transelectrica până la soluționarea definitivă a litigiului ce va avea ca obiect “anularea Deciziei Consiliului de Supraveghere al Transelectrica nr. 14 din 27.03.2024”,
instanța a respins cererea de ordonanță președințiala formulată de către domnul Bogdan TONCESCU ca neîntemeiată, cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare”.
Știrea inițială
„Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Admite cerearea de interven?ie accesorie. Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată astăzi, data de 29.08.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei”, arată soluția instanței.
Economedia a scris săptămâna trecută că Bogdan Toncescu, în prezent membru provizoriu în Directoratul Transelectrica, a dat în judecată operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, arată un anunț oficial la Bursa de Valori București. Sursele Economedia și G4Media afirmă că Toncescu vrea să suspende selecția pentru noul Directorat al companiei de stat, după ce nu s-a regăsit pe lista scurtă a candidaților selectați pentru a merge mai departe în procesul de recrutare. Printre candidații pe lista scurtă se regăsește Victor Moraru, care a demisionat recent de la super-agenția AMEPIP, după dezvăluirile Economedia.
- Transelectrica, monopolul transportului de electricitate din România, își selectează în această perioadă Directoratul format din cinci membri, posturi foarte bine plătite, ca toate cele de la companiile energetice de stat. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât și prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să își selecteze conducerea „corporatistă”, pe patru ani, printr-un proces de selecție corect și transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligații. În prezent, compania este condusă de un Directorat provizoriu format din Ștefăniță Munteanu, Florin Cristian Tătaru, Cătălin Constantin Nadolu și Bogdan Toncescu.
- Transelectrica este o companie de stat cu miză uriașă în următoarea perioadă, ținând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale.
Sursele Economedia și G4Media arată că Bogdan Toncescu vrea să supende selecția pentru noul Directorat al Transelectrica și a depus și contestație la comisia de selecție. Toncescu nu a răspuns la întrebările Economedia. Bogdan Toncescu este fiul Angelei Toncescu, fostul preşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), actuală Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF).
Recent, Transelectrica a încheiat prima etapă a procesului de selecție a noului Directorat și au rămas în „cursă” 10 candidați, din cei 38 înscriși, conform informațiilor Economedia. Bogdan Toncescu nu se regăsește printre ei.
Informațiile Economedia arată că au mers mai departe în procesul de selecție alți trei actuali membri provizorii ai Directoratului Transelectrica, respectiv Ștefăniță Munteanu, Florin Cristian Tătaru și Cătălin Constantin Nadolu. De asemenea, pe lista scurtă se regăsește și vicepreședintele interimar al AMEPIP, Victor Moraru.
Economedia a scris anterior, în exclusivitate, că Victor Moraru, care a demisionat recent de la conducerea super-agenției AMEPIP pe fondul unor suspiciuni de incompatibilitate, și-a depus candidatura pentru un post în directoratul Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, conform informațiilor Economedia. Moraru este un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, iar președintele comisiei care va analiza candidatura lui Moraru este chiar finul lui Neacșu.
Noul Directorat al companiei va fi ales astfel: comitetul de nominalizare și remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere este cel care selectează candidații și formulează propuneri pentru funcția de membru al Directoratului, în timp ce Consiliul de Supraveghere îi numește.
Totodată, comisia de nominalizare a Directoratului este condusă de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit avertizorului de integritate Ștefan Jicol, fost director în SGG, este finul lui Marian Neacșu, apropiat de Victor Moraru. Vasilescu este, de asemenea, și membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.
Alexandru-Cristian Vasilescu a fost numit Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, la rândul său, printr-o selecție a unei comisii formate din cinci membri, dintre care doi erau funcționari ai AMEPIP, instituția condusă anterior de Victor Moraru și aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, un expert al companiei de recrutare Pluri Consultants recrutată tot de AMEPIP și de doi reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, condus chiar de Marian Neacşu.
Raport al Curții de Conturi
Actualii membri ai directoratului Florin Tătaru, Cătălin Nadolu și Bogdan Toncescu ar urma să își încheie mandatul. Conform informațiilor Economedia, Curtea de Conturi urmează să facă public un raport care să ilustreze o serie de rezultate proaste ale companiei.
Amintim că Economedia a scris în exclusivitate despre acest raport, în luna aprilie. Potrivit lui, Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi. În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și poate fi citită aici.
Salariile conducerii Transelectrica
Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curții de Conturi, cât și din declarațiile de avere depuse de șefi.
De exemplu, Ștefăniță Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcția de președinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro).
Aceste sume sunt similare și pentru restul conducerii Transelectrica.
Transelectrica, o miză de 424 milioane de euro
Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanțare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.
Prin semnarea acestor contracte de finanţare sunt făcuţi paşi concreţi pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale, spunea fostul ministru al Energiei Virgil Popescu.
Secretatul general al Guvernului Marian Neacşu a precizat că proiectele complexe care vor fi finanţate „demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes naţional şi strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare”.
Compania Transelectrica a obținut singură 30% din finanţările totale aprobate pentru România din Fondul de Modernizare.
Cele nouă proiecte care au obţinut finanţare din Fondul pentru Modernizare sunt:
1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
2. Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
3. Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
4. Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
6. Proiect-pilot – Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de staţie digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
8. Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
9. Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanţare constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS şi are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.
România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanţarea investiţiilor.
Rezultatele Transelectrica
Compania de stat Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune și al sistemului energetic național, a vut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57% față de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).
Veniturile totale operaționale ale Transelectrica au înregistrat o scădere în procent de 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (4,7 miliarde lei la 31 decembrie 2023 față de 6,2 miliarde lei la 31 decembrie 2022), în contextul diminuării semnificative a veniturilor din activitățile zero-profit (piaţa de echilibrare, servicii de sistem).