EXCLUSIV Victor Moraru, apropiat de vicepremierul Marian Neacșu, candidează la conducerea Transelectrica. Comitetul de selecție este condus de finul lui Neacșu / Miză de 424 milioane de euro pe mâna noii conduceri

Victor Moraru, care a demisionat recent de la conducerea super-agenției AMEPIP pe fondul unor suspiciuni de incompatibilitate, și-a depus candidatura pentru un post în directoratul Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, conform informațiilor Economedia. Moraru este un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, iar președintele comisiei care va analiza candidatura lui Moraru este chiar finul lui Neacșu. Transelectrica este o companie de stat cu miză uriașă în următoarea perioadă, ținând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale.

Transelectrica, monopolul transportului de electricitate din România, își selectează în această perioadă Directoratul format din cinci membri, posturi foarte bine plătite, ca toate cele de la companiile energetice de stat. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât și prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să își selecteze conducerea „corporatistă”, pe patru ani, printr-un proces de selecție corect și transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligații. În prezent, compania este condusă de un Directorat provizoriu format din Ștefăniță Munteanu, Florin Cristian Tătaru, Cătălin Constantin Nadolu și Bogdan Toncescu.

Noul Directorat al companiei va fi ales astfel: comitetul de nominalizare și remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere este cel care selectează candidații și formulează propuneri pentru funcția de membru al Directoratului, în timp ce Consiliul de Supraveghere îi numește.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Informațiile Economedia arată că 38 de persoane și-au depus dosarele de candidatură pentru Directoratul Transelectrica până miercuri seară, când a fost termenul-limită pentru depunere. Transelectrica a transmis pentru Economedia că lista lungă a candidaților este confidențială. „Întrucât […] candidaturile ce formează lista lungă au caracter confidențial, nu putem da curs solicitării dvs de a vă comunica lista persoanelor”, este răspunsul transmis de Transelectrica la solicitarea Economedia.

Din informațiile Economedia, unul dintre candidați în Directoratul Transelectrica este Victor Moraru, fost vicepreședinte al super-agenției care controlează companiile de stat, AMEPIP, și un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu. El și-a depus dosarul pentru selecție miercuri. Întrebat de Economedia dacă candidează pentru acest post, Moraru a ezitat să dea un răspuns ferm și nici nu a negat: „Nu știu, mă gândesc, o să iau o decizie la momentul oportun”.

Totodată, comisia de nominalizare a Directoratului este condusă de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit avertizorului de integritate Ștefan Jicol, fost director în SGG, este finul lui Marian Neacșu, apropiat de Victor Moraru. Vasilescu este, de asemenea, și membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.

Alexandru-Cristian Vasilescu a fost numit Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, la rândul său, printr-o selecție a unei comisii formate din cinci membri, dintre care doi erau funcționari ai AMEPIP, instituția condusă anterior de Victor Moraru și aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, un expert al companiei de recrutare Pluri Consultants recrutată tot de AMEPIP și de doi reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, condus chiar de Marian Neacşu.

Procedura intră acum în faza următoare, de interviuri și alte probe, pentru stabilirea listei scurte de candidați. Conform informațiilor Economedia, pe lista scurtă are șanse să intre actualul președinte al Directoratului, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean pe listele PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, actualul premier și președinte al PSD. Anterior, el nu ocupase niciodată un post similar într-o companie atât de complexă și experiența lui în general în domeniul energetic este limitată. O șansă să intre pe lista scurtă o are, de asemenea, Victor Moraru, fiind apropiat de Marian Neacșu. Pe lista scurtă ar putea intra și Adrian Moraru, fost consilier general al Capitalei din partea PNL și în prezent membru în Consiliul Consultativ la Curtea de Conturi a României. O șansă o are și Ioana Liana Costin, apropiată de Mihai Tudose, fosta soție a actualului președinte al CJ Maramureș Gabriel Zetea. De asemenea, pe lista scurtă s-ar putea afla și Gheorghe Cristian Vișan, care are o experiență profesională în sectorul energetic de peste 24 de ani.

Raport al Curții de Conturi

Actualii membri ai directoratului Florin Tătaru, Cătălin Nadolu și Bogdan Toncescu ar urma să își încheie mandatul. Conform informațiilor Economedia, Curtea de Conturi urmează să facă public un raport care să ilustreze o serie de rezultate proaste ale companiei.

Amintim că Economedia a scris în exclusivitate despre acest raport, în luna aprilie. Potrivit lui, Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi. În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și poate fi citită aici.

Salariile conducerii Transelectrica

Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curții de Conturi, cât și din declarațiile de avere depuse de șefi.

De exemplu, Ștefăniță Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcția de președinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro).

Aceste sume sunt similare și pentru restul conducerii Transelectrica.

Transelectrica, o miză de 424 milioane de euro

Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanțare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.

1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;

2.  Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;

3.  Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;

4. Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;

5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;

6. Proiect-pilot – Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de staţie digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;

7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;

8. Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;

9.  Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.

Compania de stat Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune și al sistemului energetic național, a vut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57% față de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).