sursa foto: Pexels
Recoltele bune obţinute în acest an de către fermierii români nu vor ajuta foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia primă pleacă la export, iar bugetul pierde din această cauză miliarde de euro, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
“Producţia agricolă a României la cereale a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent. Recoltele bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de peste un miliard de euro. Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producţie, taxele pe materiile prime. Însă, aceste materii susţin industria alimentară şi alte industrii conexe care generează taxe din forţa de muncă, taxe de mediu, impozite pe profituri. Bugetul public al României pierde alte miliarde de euro din faptul că mari cantităţi sunt exportate ca materie primă. Dacă s-ar folosi în zootehnie jumătate din grâul şi porumbul exportat, numărul de animale s-ar dubla, iar deficitul comercial s-ar diminua”, a precizat Daniel Botănoiu într-o declaraţie pentru Agerpres privind bilanţul anului agricol 2021.
Acesta afirmă că în statisticile Uniunii Europene şi ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene producţia de cereale a României pentru 2021 este estimată la 28 de milioane de tone, însă meritul pentru toate aceste producţii revine în principal fermierilor.
“La această producţie bună s-a adăugat şi creşterea preţurilor materiilor prime, însă în paralel cu aceasta au crescut şi preţurile inputurilor. Nu trebuie uitat faptul că preţul îngrăşămintelor pe bază de azot au crescut de la 900 lei/tona în 2020 la peste 4.000 lei/tonă în 2021. Din păcate, recoltele nu vor ajuta însă foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte din materia prima agricolă este exportată. Se aşteaptă ca din România să se exporte până la mijlocul anului viitor 5,5 milioane de tone de grâu, din care 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în statele africane sau arabe, 4 milioane de tone de porumb, peste 2 milioane de tone de floarea soarelui şi 1,5 milioane de tone de orz”, a menţionat el.
În ceea ce priveşte eficienţa programelor derulate în 2021 de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru sprijinirea fermierilor, preşedintele AFR subliniază că lipsa de comunicare şi dialog a conducerii MADR cu producătorii, procesatorii, cu lanţul întreg de la producţie până la consumator a făcut ca toate “documentele” emise să fie ineficiente.
“Programele au lipsit cu desăvârşire. Concret, lipsa programelor care să ducă la adăugare de valoare produselor procesate duce la pierderea a peste 2,5 miliarde de euro numai în cazul florii soarelui (diferenţa de preţ dintre vânzarea unei tone de materie primă şi a unei tone de ulei) fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă: de procesare, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica şi distribuţia uleiurilor, distribuţia şi suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de şrot etc. În trecut au existat programe pentru stabilizarea producţiei materiei prime, dar în ultimii doi ani trebuiau mai mulţi bani alocaţi pentru procesare, depozitare, creşterea puterii producătorilor în lanţul alimentar”, atrage atenţia şeful organizaţiei fermierilor.
În opinia sa, ar fi nevoie de politici publice, acceptate de decidenţii politici, care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea depozitării şi procesării materiilor prime agricole, realizată concomitent cu investiţii de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creşterea competitivităţii afacerilor agricole româneşti şi diminuarea deficitului balanţei comerciale.
“Materiile prime ar trebui să nu mai fie exportate, pentru că practic se exportă subvenţiile, ele să rămână pe piaţa internă şi să acopere necesarul de consum al românilor. Ar trebui însă exportate produsele procesate, întrucât aceste produse finite sunt mai scumpe şi deci purtătoare de taxe mai mari decât materia primă. Cu 4 milioane de tone de grâu şi porumb, care reprezintă jumătate din cantitatea ce merge la export, România ar putea hrăni alte patru milioane de bovine. Astfel, România şi-ar putea îmbunătăţi balanţa comercială negativă când vine vorba de comerţul cu produse lactate sau carne de vită. Conform comunicatelor Institutului de Statistică, deficitul comercial legat de produse lactate şi carne de vită este la aproximativ 600 de milioane de euro”, spune preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.
Potrivit lui Botănoiu, cea mai mare problemă existentă în prezent în sector reprezintă “răspunsul la acest trinom ‘piaţa-asociere-finanţare’. “În afara unui răspuns concret cred că vom rămâne în starea actuală mult şi bine. În plus, cred că dacă vom continua cu execuţii bugetare de doar 43% ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare în anul în care fermierii aveau aşteptări mari cu privire la sistemul de irigaţii-desecare-drenaj-corectarea eroziunii solului, atunci clar că ne merităm soarta. Dureros, însă acesta este adevărul. Avem aşteptări mari de la noul ministru, după cei doi ani de dezastru din timpul managementului domnului Oros (fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros n.r), deoarece este, înainte de toate, un om care iubeşte producătorii indiferent de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, este harnic şi perseverent”, afirmă Daniel Botănoiu.
În acest context, Asociaţia Fermierilor din Romania (AFR) propune, în primul rând, renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţinând că ar fi interesant de făcut acest lucru în ceea ce priveşte sectorul agricol “care nu a primit nici măcar un cent”.
“Ajută pe cineva cu ceva faptul că ministrul Oros a făcut prost planul sau că ministrul Ghinea (Cristian Ghinea, fostul ministrul al Investiţiilor şi Proiectelor Eeuropene n.r) nu a ştiut să argumenteze nevoia de irigaţii a Romaniei?”, se întreabă Botănoiu.
Alte propuneri ale AFR pentru sprijinirea fermierilor vizează punerea în funcţiune a programelor de reproducţie, a programelor din horticultură, a celor din zona montană, acordarea la timp a plăţilor şi la un nivel care sa garanteze veniturile producătorilor şi susţinerea lor faţă de creşterea preţurilor la îngrăşăminte, energie, gaze, motorină, inputurilor în general.
Şeful AFR propune discuţii cu fermierii, pe activităţi, zone şi regiuni astfel încât Programul National Strategic să fie complet şi să satisfacă dorinţele celor din sectorul agroalimentar, alături de investiţii în infrastructura de depozitare, precum şi dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de procesare şi sprijin pentru producători, în vederea păstrării în ţară a materiei prime. De asemenea, forţa de muncă trebuie să reprezinte o preocupare inclusiv pentru creşterea productivităţii economice.
În opinia sa, este necesar un program de susţinere a puterii de cumpărare a populaţiei pentru perioada post criză coronavirus, dar şi investiţii în modernizarea, restructurarea şi creşterea competitivităţii fermelor. Nu în ultimul rând, fermierii vor sprijin pentru cooperare în vederea integrării pe lanţul agroalimentar şi pentru industria alimentară, creşterea competitivităţii sectorului legume-fructe, programe pentru instalarea tinerilor fermieri, gestionarea riscurilor la nivel de fermă, investiţii în infrastructura de irigaţii precum şi plăţi compensatorii pentru angajamente în materie de mediu-climă şi ecoscheme.