Sursa foto: Facebook/Primăria Municipiului Braşov
Un grup de locuitori ai municipiului Braşov cere, printr-o scrisoare deschisă adresată majorităţii consilierilor locali ai oraşului, ca aceştia să se opună reglementărilor care ar permite dezvoltarea de cartiere rezidenţiale pe dealurile din jurul Braşovului.
Scrisoarea semnată de mai multe persoane a fost adresată aleşilor locali după ce majoritatea acestora s-au opus unui regulament care limitează condiţiile în care pot fi ridicate construcţii în pantă, în municipiul Braşov, regulament care stabilea, printre altele, obligaţia păstrării de zone verzi în jurul construcţiilor ridicate în pantă şi care limita la şase numărul de apartamente ce ar putea fi construite în clădirile în pantă.
„Suntem un grup de braşoveni îngrijoraţi de modul şi rapiditatea cu care se distrug dealurile oraşului prin construcţia de ansambluri imobiliare cu sute de apartamente. Ne aşteptam dumneavoastră, împreună cu ceilalţi consilieri locali, aleşi de braşoveni şi reprezentanţi ai lor, să sprijiniţi orice iniţiativă care limitează sau împiedică această distrugere. Dar, din păcate, aţi ales să vă împotriviţi adoptării Regulamentului privind construcţiile în pantă favorizând astfel dezvoltatorii imobiliari care, majoritatea, nu sunt braşoveni. Ei vin, construiesc, îşi iau banii şi pleacă. Dumneavoastră, consilierii locali sus-amintiţi, v-aţi poziţionat împotriva Regulamentului pentru că – cităm din dezbatere – «limitează dreptul de proprietate şi discriminează». Nu suntem jurişti, dar bunul simţ ne spune că toate regulile de urbanism «limitează» iar dreptul comunităţii ar trebui să prevaleze dreptului individual. Blocurile cu sute de apartamente ridicate pe dealuri aduc prejudicii majore nouă, locuitorilor din vale. An de an suntem victime ale torenţilor de apă şi aluviuni, ale traficului supraaglomerat şi ale poluării. Încărcarea cu construcţii a dealurilor a dus la scăderea semnificativă a calităţii vieţii noastre, a celor care locuim în aceste zone. Vă invităm să reflectaţi asupra acestor lucruri şi să cântăriţi dacă nu cumva noi, cetăţenii oraşului, suntem cei discriminaţi, expuşi permanent unui risc tot mai mare” se arată în scrisoarea deschisă transmisă, luni, de către mai mulţi localnici unui număr de 14 consilieri locali din Braşov.
Scrisoarea deschisă a fost trimisă după ce, în şedinţa de săptămâna trecută, majoritatea consilierilor locali braşoveni s-a abţinut la votul unui proiect de regulament care stabilea condiţiile în care pot fi ridicate clădirile te terenuri în pantă în municipiul Braşov.
Printre altele, regulamentul propus de primarul Allen Coliban (foto) votului aleşilor locali prevede obligativitatea păstrării unor cote de spaţiu verde în jurul clădirilor şi limitează la şase numărul de apartamente ce pot fi amenajate în clădirile construite în pantă.
Astfel, conform propunerii de regulament, minimum 25% din suprafaţa de teren va rămâne în stare naturală, fără a fi afectată de construcţii – clădiri, construcţii supraterane şi subterane – căi de comunicaţie/ alei interioare, împrejmuiri şi amenajări -terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere.
De asemenea, documentul propus votului Consiliului Local Braşov prevede că ponderea suprafeţei de spaţii verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeţei de teren păstrate în stare naturală, minimum 25%, şi ponderea spaţiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafeţe verzi), care va fi de minimum 25% din suprafaţa parcelei.
În ceea ce priveşte locuinţele colective, pentru a se evita situaţiile în care pe terenurile în pantă se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numărul maxim de apartamente dintr-o clădire este limitat, prin regulament, la cel mult şase.
În plus, regulamentul de la votul căruia consilierii s-au abţinut stabileşte o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcţii şi amenajări şi a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălţimii maxime a unei construcţii; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanţa între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul şi conformarea volumetrică; spaţiile plantate şi împrejmuirile.