Foto: Dreamstime
Atingerea „obiectivelor de investiții”
Concret, Bruxellesul propune ca statele să-şi prezinte propriile traiectorii de ajustare pe o perioadă de cel puţin patru ani, pentru a-şi asigura sustenabilitatea datoriei.
Eforturile de reformă şi investiţii vor fi recompensate prin posibilitatea de a prelungi această perioadă de ajustare bugetară până la şapte ani, pentru ca ea să fie mai puţin brutală.
Schimbarea va viza mai ales evoluţia cheltuielilor, un indicator considerat mai pertinent decât deficitele, care pot fluctua în funcţie de nivelul creşterii economice.
În vederea satisfacerii Germaniei, se prevede ca toate ţările cu deficit excesiv să fie obligate la un efort minimum de reducere a raţiei deficitului cu 0,5 puncte procentuale pe an.
Parisul a obţinut de la Berlin o relaxare a acestui efort în perioada 2025-2027. În această perioadă se va ţine cont de creşterea costului datoriei legată de dobânzi mari.
„Această flexibilitate tranzitorie ne va permite să ne atingem obiectivele de investiţii”, subliniază Ministerul francez al Finanţelor.
În afară de această procedură cu privire la deficite excesive, Germania a obţinut adăugarea unui obiectiv de deficit public structural (în afara inmpactului contextelor) de 1,5% din PIB de la toate statele membre, în vederea păstrării unei marje de securitate faţă de plafonul de 3%.
În vederea atingerii acestui obiectiv, se va cere o ajustare de cel puţin 0,4% din PIB pe an, care poate fi redusă la 0.25% în cazul unor reforme şi investiţii.
În plus, datoria va trebui să scadă cu o medie de un punct procentual pe an, pe o perioadă de patru până la şapte ani.
Spre deosebire de fostele reguli, „obiectivul deficitului este mai puţin constrângător, ritmuul în vederea atingerii lui este mai progresiv şi recompensează investiţiile”, subliniază Parisul.
Acordul nu va avea niciun impact asupra politicii fiscale a UE în 2024, deoarece bugetele naționale pentru anul viitor au fost deja stabilite pe baza orientărilor convenite anterior, în 2023.
România, în procedură de deficit excesiv
Noile reguli vor avea un impact asupra României, singura țară din UE aflată în procedură de deficit excesiv în ultimii ani.
România este în procedură de deficit excesiv începând cu anul 2020 și și-a asumat un proces de consolidare bugetară pentru aducerea deficitului sub 3% din Produsul Intern Brut.
Cu toate acestea, procedura a „deraiat” încă de anul acesta, după ce s-a dovedit că bugetul a fost construit pe venituri supraestimate și cheltuieli subestimate.
Guvernul a cerut Comisiei Europene să accepte un deficit de 5,5% din PIB, semnificativ mai mare decât ținta asumată în legea bugetului, de 4,4% din PIB.