Sursa foto: Pexels
Proprietarii de terenuri sau clădiri aflate în vecinătatea unor obiective infrastructură critică națională sau europeană, desemnată ca atare de instituțiile abilitate, vor trebui să permită accesul neîngrădit și nerestricționat al reprezentanților statului la acestea, potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul de Interne. Mai mult, proiectul prevede că orice vânzare a unei companii cu capital de stat sau mixt care operează infrastructure critice poate fi realizată doar cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organism condus de președinte și din care fac parte mai mulți miniștri și șefi de servicii secrete.
Proiectul de lege a fost pus în dezbatere publică. Dacă va fi adoptat de guvern, el va merge în Parlament pentru dezbatere și vot.
- Ce reprezintă obiectivele de infrastructura critică? Sunt, potrivit OUG 98/2010, active economice sau de securitate națională ”esențiale pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale ori economice a persoanelor și a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel national”. Deocamdată nu există o listă publică a obiectivelor de infrastructură critică, dar aceeași ordonanță de urgență din 2010 listează sectoarele și subsectoarele infrastructurii critice naționale. Printre acestea se numără energia, telecomunicațiile, transporturile, serviciile publice (alimentare cu apă), domeniile sanitar și alimentar, administrația, cercetarea etc. Infrastructura critică este reprezentată, spre exemplu, de rețeaua de gaze și electricitate a țării, rețeaua de transport pe conducte a petrolului, terminalele portuare pentru hidrocarburi, hidrocentrale etc. Autoritățile publice responsabile (ministerele de linie) propun desemnarea infrastructurilor critice naționale sau europene, iar decizia finală e luată prin hotărâre de guvern. Potrivit informațiilor G4Media.ro, mai multe companii cu capital de stat sau privat au fost desemnate deja infrastructuri critice.
Garantarea accesului statului la activele de infrastuctură critică se traduce printr-o limitare a dreptului la proprietate garantat prin Constituție, în anumite condiții, și este menționat ca atare în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit informațiilor G4Media.ro, propunerea a venit chiar din partea unor companii ce operează infrastructure critice și care s-au confruntat cu refuzul unor entități private învecinate (personae fizice sau juridice) de a le permite accesul la acele infrastructure pentru operare.
De asemenea, în plus față de actualele prevederi, proiectul prevede că înstrăinarea, sub orice formă, a unor elemente ce țin de infrastructură critică, fie ele ce apațin unor entități de stat sau mixte, stat cu privat, se va face obligatoriu numai după consultarea Consiliului Suprem de Apărare al Statului.
Așadar, rolul CSAT în marile decizii comerciale ear fi întărit suplimentar, după ce și proiectul legii privind rețelele de telecomunicații 5G prevede că avizul CSAT este obligatoriu pentru acceptarea operatorilor din domeniu.
- Textul integral al proiectului de lege pentru completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice:
Art. I – După articolul 11 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.757 din 12 noiembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările ulterioare, se introduc două noi articole, art.111 și 112 , cu următorul cuprins:
„Art.111 – (1) Persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat care dețin, cu orice titlu, terenuri, construcții sau instalații tehnologice, în perimetrul cărora sunt amplasate sau instalate elemente de ICN/ICE, au obligația să permită necondiționat accesul personalului specializat de la nivelul proprietarului/operatorului/administratorului de ICN/ICE, în vederea remedierii disfuncționalităților sau realizării mentenanței sistemelor. (2) Pentru pagubele cauzate pe timpul desfășurării intervențiilor prevăzute la alin. (1), proprietarii/operatorii/administratorii de ICN/ICE au obligația de a plăti celor îndreptățiți contravaloarea expertizelor, precum și cuantumul despăgubirilor stabilite de către evaluatori autorizați.
Art.112 – La încheierea oricăror acte privind înstrăinarea, prin orice modalitate, inclusiv vânzare – cumpărare, a unor elemente de ICN/ICE sau a unor obiective ce dețin calitatea de ICN/ICE, având capital de stat sau mixt, proprietarii/operatorii/administratorii respectivi au obligația să solicite prin intermediul autorității publice responsabile avizul CSAT.”
Art. II – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I”
Link-ul către întreg proiectul de lege
În expunerea de motive de la textul proiectului de lege se specifică negru pe alb că actul normativ, odată adoptat, va presupune o limitare la dreptul de proprietate, însă actualele prevederi legale legate de accesul la ICN pun piedici unor intervenții rapide pentru remedierea unor deficiențe sau sincope ce pot apărea și ar pune în pericol dezvoltarea economică a României sau chiar securitatea ei. “Propunerea de reglementare vizează introducerea unor limite ale exercitării dreptului de proprietate, ale căror premise rezultă din dispozițiile art. 44 alin. (1), art. 53 și art. 115 alin. (6) din Constituția României, republicată, potrivit cărora, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 556 alin. (2) din Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, exercitarea atributelor dreptului de proprietate (posesia, folosința şi dispoziția) poate fi limitată doar prin lege.
Prin proiectul de lege se urmărește introducerea unor norme juridice menite să contribuie la asigurarea securității infrastructurilor critice naționale/europene prin crearea cadrului legal necesar pentru ca proprietarilor/operatorilor/administratorilor de infrastructuri critice naționale/europene (ICN/ICE) să li se permită accesul la elementele de infrastructură critică națională/europeană în scopul realizării mentenanței acestora sau pentru remedierea unor disfuncționalități intervenite în funcționare. “, se precizează în documentul menționat.
Responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor necesare implementării legislaţiei specifice domeniului protecției infrastructurilor critice revine Centrului Naţional de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice (CNCPIC) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care de asemenea asigură și planificarea strategică, coordonarea, monitorizarea permanentă şi controlul asupra stadiului implementării activităţilor reglementate de cadrul normativ specific.
Protecția infrastructurilor critice este una din componentele principale ale securității naționale, iar obiectivele desemnate ca infrastructuri critice naționale, prin serviciile esențiale furnizate, indiferent de sectoarele de activitate reprezentate, contribuie la consolidarea securității naționale în acord cu Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024, aprobată prin Hotărârea nr. 22/2020 a Parlamentului României.