Colaj Economedia
Grupul energetic de stat maghiar MVM a renunțat la achiziția afacerilor E.ON din România, a anunțat compania într-un comunicat de presă. Decizia vine după ce Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) a respins vânzarea furnizorului de energie E.ON către ungurii de la MVM, iar probabil și Consiliul Superior de Apărare al Țării a luat o decizie similară, care încă nu a fost comunicată public în mod oficial, ci doar pe surse.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Astăzi, acordul de cumpărare încheiat între grupul MVM și grupul E.ON la 16 decembrie 2024, privind achiziționarea unei participații de 68% în E.ON Energie România și a unei participații de 98% în E.ON Asist Complet, este reziliat de comun acord. MVM regretă faptul că guvernul român nu susține tranzacția, în ciuda faptului că părțile contractante au cooperat în toate privințele cu guvernul și autoritățile române”, arată compania ungară.
Grupul maghiar susține însă că rămâne angajat în diversificarea portofoliului și expansiunea internațională, acordând prioritate oportunităților de afaceri regionale. „În viitor, Grupul MVM va continua să depună eforturi pentru a deveni un centru regional în majoritatea domeniilor energetice, pe lângă comerțul cu gaze naturale”, arată compania.
Amintim că Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) a respins vânzarea furnizorului de energie E.ON către ungurii de la MVM.
Decizia finală vine însă de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Presa din România a publicat ulterior, pe surse, că avizul CSAT ar fi negativ, în armonie cu poziția CEISD.
Ministerul Energiei a transmis anterior că posibila tranzacție are un impact asupra securității naționale a României, unul dintre motive fiind relația companiei maghiare cu Rusia.
„În cadrul analizei, au fost examinate elementele principale ale tranzacției, inclusiv profilul investitorului, implicațiile asupra infrastructurii critice naționale și posibilele consecințe pentru securitatea energetică a României. Ca urmare a concluziilor rezultate din procedura de cercetare detaliată, CEISD a hotărât să înainteze către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) propunerea de neavizare a operațiunii notificate. Reiterăm că, potrivit cadrului legal aplicabil, prerogativa decizională finală aparține CSAT. În temeiul art. 9 alin. (12) din OUG nr. 46/2022, avizul emis de CSAT are caracter obligatoriu, iar termenul pentru emiterea acestuia este de 90 de zile de la momentul sesizării”, a anunțat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, miercuri, într-un comunicat de presă transmis de Executiv.
Context. Economedia a scris în exclusivitate anul trecut că compania ungară MVM, cu capital majoritar de stat, a ajuns la un acord cu compania germană E.ON pentru a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică din România. Romgaz și OMV Petrom au fost și ele interesate de cumpărarea diviziei de furnizare E.ON. Tranzacția era evaluată la circa 205-210 milioane de euro, conform informațiilor Economedia.
MVM este o companie strategică a Ungariei, controlată de guvernul Viktor Orban. Ea a cumpărat în ultimii ani mai multe companii străine prezente pe piața din Ungaria, inclusiv portofoliul local al E.ON în 2022. Companii din grupul MVM au făcut în ultimii ani afaceri cu firma deținută de fratele lui Viktor Orban, Aron Orban, potrivit unei investigații a publicației Telex.
Guvernul României ia în calcul blocarea preluării furnizorului de gaze E.ON de către compania maghiară MVM, spunea anterior ministrul Energiei Sebastian Burduja pentru Financial Times, spunând că oferta este „umflată” comparativ cu valoarea reală a afacerilor E.On și că există suspiciuni din cauza relațiilor companiei ungare de stat cu Rusia”.
MVM spunea atunci că va coopera cu autoritățile române, dar a refuzat să discute detaliile a ceea ce a declarat a fi o tranzacție în curs. MVM a declarat că portofoliul său regional de achiziții de gaze naturale este divers atât în ceea ce privește sursele, rutele, cât și maturitatea.
Gazul rusesc furnizat de compania de stat Gazprom „constituie doar 40% din totalul portofoliului comercial regional”, a declarat compania. Aceasta primește gaz rusesc printr-o conductă care traversează Turcia, ultima rută rămasă către Europa după ce un acord de tranzit între Gazprom și Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie.
Ulterior, Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania ungară de stat MVM intenționează să cumpere divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.
Ministerul Energiei a transmis că a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Unul dintre motive este relația companiei maghiare cu Rusia.
Ministerul Energiei transmitea că principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt:
„1. Legături cu Federația Rusă:
MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
Au fost identificate elemente de “decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control”, atât în cadrul MVM Grup cât și a societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România.
2. Riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE
Din analiza documentației depuse de MVM rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.
3. Riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori:
S-au identificat lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români de a putea fi accesate/vehiculate de alți parteneri comerciali ai grupului MVM, de entități din afara Uniunii Europene, respectiv de entități rusești cu care grupul se află în raporturi comerciale.
4. Probleme de transparență a cumpărătorului
S-au constatat declarațiile incomplete și proveniența neclară a fondurilor MVM pentru această achiziție, ridicând suspiciuni privind respectarea legislației europene în materie de prevenire a spălării banilor și a regulilor concurențiale. Trebuie analizat și valoarea propusă a tranzacției.
Există date conform cărora raporturile comerciale ale MVM cu companii controlate de Federația Rusă au la bază prestarea unor bunuri și servicii la tarife care generează o capitalizare indirectă a grupului MVM cu fonduri din afara Uniunii Europene.
5. Conflictul cu strategiile energetice naționale:
Informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.
6. Precedente internaționale:
Au fost analizate comparativ tranzacții similare, cum este cazul achiziției producătorului de trenuri Talgo în Spania, care au fost respinse din cauza legăturilor MVM cu entități rusești și a influenței politice exercitate de guvernul ungar. Acest exemplu relevă o practică documentată a utilizării unor achiziții strategice pentru a consolida interesele geopolitice ale Rusiei în diverse state membre UE”, a transmis Ministerul Energiei.
Instituția spune că tranzacția ridică și probleme de securitate, prin potențialul său de a submina independența energetică a României și de a favoriza influențele externe ostile Uniunii Europene.
