Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Ministrul Finanțelor Tanczos Barna a declarat miercuri că este posibilă o aterizare hard a economiei românești, pentru că o aterizare „soft” este puțin credibilă, ținând cont de înălțimea de la care poate „cădea” economia, respectiv deficitul bugetar de 9,3% cash (8,6% ESA) din Produsul Intern Brut.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Este nevoie de o refomă fiscală. Dacă m-ați fi întrebat acum o săptămână, aș fi spus că încă văd o posibilitate ca anul acesta 2025 să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri, adică taxe și impozite. Lucrurile trebuie analizate după alegeri de către cei care nu vor fi interimari. Dar din punct de vedere fiscal, lucrurile nu stau atât de rău pe cât de rău se prezintă situația câteodată în presă”, a spus ministrul.
Totuși, Tanczos Barna a afirmat că o corecție soft (lină) nu este credibilă, iar România nu mai poate evita o corecție bruscă (hard landing). Cât de bruscă va fi (very hard landing) va depinde de „pilot”, de cine „conduce avionul”, a precizat el.
„Este posibilă o aterizare hard, ca să nu spun soft, că e puțin credibil. Este posibilă o aterizare hard. Very hard începe în cazul în care continuă incertitudinea politică. Dacă avem stabilitate și în cel mai scurt timp posibil avem guvern in charge și lucrează și începe implementarea măsurilor, aterizarea este gestionabilă. Desigur, de fiecare dată, o asemenea aterizare depinde de nivelul de la care aterizezi. Aterizăm de la 8,6% deficit, destul de sus. Depinde de pilot, depinde de cine conduce avionul. Și depinde de pista de aterizare, cât de rezilientă este, Pista este solidă, economia este solidă, înălțimea este înaltă, mai avem nevoie de un pilot după alegeri și cu siguranță lucrurile pot fi gestionabile”, a declarat Tanczos Barna, în cadrul evenimentului Romanian Business Leaders Summit, care are loc în 7-8 mai, la JW Marriot, în București.
Ministrul a adăugat însă că situația financiară nu e deloc ușoară, dar „este gestionabilă”.
„Ieri am avut o discuție lungă cu dl. guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale”, a precizat el.
Conform ministrului de Finanțe, mișcările de capital sunt semnificative în această perioadă, dar se pot ține sub control. „În orice zonă în care apar asemenea schimbări sau provocări, mișcările de capital sunt inevitabile. Dar avem instituții care pot ține sub control această situație. Mă bazez pe bilanțul de închidere al anului 2024 din partea BNR, cu o situație foarte solidă, cu o rezervă istorică, cu o pregătire fără precedent în regiune și o stabilitate asigurată până acum, care poate fi garantată în continuare de BNR”, a precizat el.
Tanczos Barna a mai spus că există suficienți bani în rezerva BNR pentru a susține cursul și în buffer pentru a susține cheltuielile pe termen scurt și mediu. „Pragul psihologic de 5 lei – acesta este un prag psihologic. Presiunile sunt mai mari, apar și știrile fake news. Nu este atât de mare presiunea; există suficienți bani în rezervă, suficient profesionalism și stabilitate la BNR pentru a trece peste această perioadă dificilă, dar gestionabilă. Avem un buffer consistent care ne asigură finanțarea cheltuielilor publice pe termen scurt și mediu”, a precizat el.
Tanczos Barna a precizat că în luna aprilie au fost încasări record, fiind cea mai bună lună din istorie. „Avem încasări care ne dau speranța că economia va rămâne robustă și performantă. Chiar dacă primele 3 luni nu au fost cele mai bune, luna aprilie este o lună cu rezultate bune care arată că economia încă performează – impozitele, accizele, taxele arată în continuare că economia României este robustă. În aprilie, am avut încasări record din tot timpul de după 1989. Cea mai bună din istorie. Ianuarie-martie au fost luni care au arătat șocul din decembrie; șocurile politice ar trebui evitate, dacă se poate. Dacă nu, economia le resimte și abia își revine după aprobarea bugetului, după ce am arătat că avem stabilitate și că ne pregătim de măsuri de echilibrare a bugetului. Am avut și măsuri de limitare a cheltuielilor – nu au fost reduse imediat, avem presiune mare pe buget din majorările de anul trecut, dar am oprit creșterea cheltuielilor publice. Am intrat pe o traiectorie bună. Indiferent ce se întâmplă, acest trend trebuie păstrat: scăderea cheltuielilor publice, consolidarea veniturilor, păstrarea investițiilor. Avem investiții record la 4 luni, inclusiv din fonduri europene de coeziune și PNRR. Avem în curs de finalizare renegocierea PNRR-ului, care trebuie finalizată pentru că avem nevoie de peste 1 miliard de euro din cererea de plată 3, iar până la finalul anului mizăm pe câteva miliarde de euro din cererea de plată nr. 4. De renegociere se ocupă dl. Bolos”, a spus el.
Ministrul Finanțelor a menționat că un echilibru poate fi creat doar dacă se operează atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri, dar este de preferat să nu se facă reducere pe partea de investiții.
„Pentru cheltuieli, trebuie să vedem structura – s-au cheltuit 70 de miliarde de lei în 2024 față de deficitul asumat. S-a ajuns la 8,6% (cash), 9,3% (ESA). Pentru a limita această discrepanță de aproape 10% dintre venituri și cheltuieli, cu siguranță trebuie operat și pe partea de cheltuieli. Diferența se datorează parțial și investițiilor. Este de preferat să nu se facă nicio reducere pe investiții – în această perioadă, cea mai consistentă contribuție la menținerea dezvoltării economice și a stabilității poate să vină din investiții. Acestea sunt comenzi către mediul privat, se transformă în business. Rămâne partea de cheltuieli de funcționare: avem o structură relativ cunoscută, care ajunge undeva la 65-70% (pensii…). Pe cheltuieli de funcționare se poate opera – a început o înghețare și o scădere care se poate vedea; acolo trebuie lucrat cu fiecare instituție. Trebuie echilibrată situația. Avem război la graniță: trebuie să majorăm cheltuielile cu apărarea, și în același timp avem un deficit fără pereche. Deci scăderea cheltuielilor este obligatorie; fiecare ministru trebuie să se ocupe pe fiecare minister. Este în implementare – bugetul prevede aceste reduceri –, iar cu limitele lunare, forțăm ministerele să facă reduceri de 5%. Câteva nu sunt afectate: apărare, educație, sănătate”, a afirmat el.
Însă Tanczos Barna a subliniat că „nu se pot face majorări de taxe și impozite fără consultare publică – nu se poate repeta ce s-a mai făcut în trecut”.
Ministrul a spus că aceste impozite nu le vede implementate în luna mai sau iunie, ci trebuie o dezbatere publică.
„Trebuie să întrebăm cetățenii și companiile care plătesc accizele și taxele; trebuie dezbătute public și implementate. Nu văd ca aceste impozite să fie implementate pe 1 iunie; în niciun caz în mai. În iunie, o dezbatere publică trebuie să aibă loc înainte de orice decizie politică. Situația politică oferă o nouă doză de incertitudine, dar este obligatorie o consultare publică. Este nevoie de o reformă fiscală”, a mai adăugat el.
