BREAKING Președintele Klaus Iohannis a promulgat noua lege a pensiilor. Pensiile se majorează de două ori: la 1 ianuarie și 1 septembrie / Nu este clar cum va fi finanțată noua lege / Riscuri de creșteri de taxe

pensie, pensionar, bani

Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri noua lege a pensiilor publice, arată un anunț transmis de Administrația Prezidențială. Pensiile se vor majora de două ori: o dată se vor indexa cu rata inflației de 13,8% de la 1 ianuarie 2014, iar de la 1 septembrie se vor recalcula toate pensiile din sistem și se păstrează pensia cea mai mare, dacă noua valoare este mai mică, urmând să aibă loc o majorare medie de 40%. Nu este clar cum vor fi susținute aceste majorări, cheltuielile cu pensiile urmând să crească cu aproape 30 de miliarde de lei anul viitor, datorită acestor creșteri. Ministerul Finanțelor a avertizat că este posibil să fie necesare creșteri de taxe pentru populație și mediul de afaceri. Și agențiile de rating au avertizat că legea nu este sustenabilă.

Noua lege a pensiilor este un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avea ca termen de adoptare luna martie 2023, însă a fost întârziat. De adoptarea acestei legi depinde cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Principiile noii legi a pensiilor

Calculul pensiei, după noua lege, se va face înmulțind valoarea punctului de referință cu numărul total de puncte acumulate. Punctul de referință a fost stabilit la 81 lei, la intrarea în vigoare a legii, în septembrie 2024. O noutate adusă de noua lege este că vor fi eliminate indicele de corecție și stagiul complet de cotizare diferit. Această prevedere a fost gândită pentru a corecta inechitățile și pentru a ancora mai bine legea pe principiul contributivității.

Legea presupune recalcularea tuturor pensiilor, inclusiv cele în plată, pe baza formulei fără indici de corecție, la 1 septembrie 2024. În cazul în care după recalculare pensia rezultată este mai mică decât nivelul actual, se va menține nivelul actual.

În anul 2024, în ianuarie, valoarea punctului de pensie se va majora cu 13,8% și va fi de 2.032 lei.

Indexarea pensiilor se va face cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, pentru anul calendaristic anterior, la fel cu era prevăzut și în legea anterioară. Majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie.

Noutatea este că majorarea pensiilor va fi corelată cu creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale sau cu rata inflației (se va alege procentul mai avantajos). Această prevedere este o recomandare venită de la Comisia Europeană, menită să asigure o stabilitate mai mare a sistemului de pensii publice. (De precizat, însă, este că pentru aceste persoane nu va mai avea loc o indexare a pensiilor, în următorii ani, până când vor ajunge la nivelul pensiei calculat în baza noii legi)

O altă noutate adusă de lege este că cei care vor dori să lucreze peste stagiul de cotizare de 25 de ani vor primi puncte în plus, pentru a stimula prelungirea vieții profesionale.

Pentru stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani, o persoană primește următoarele bonusuri în puncte:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

În plus, persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Tot pentru a încuraja principiul contributivității, noua lege prevede că stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare vor fi condiționate de un stagiu de cotizare contributiv. Iar stagiul minim de cotizare se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, în funcție de numărul de copii născuți. Suplimentar, sunt luați în calcul și copiii adoptați.

Cu toate acestea, noua lege amână până în 2035 egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților.

Totuși, legea elimină anumite meserii de la condițiile speciale de pensionare: în prezent sunt 10 funcții, iar după revizuire au rămas doar 4 funcții. S-a propus eliminarea jongleorilor, clovnilor, cascadorilor, dansatorilor, călăreților de circ, a dresorilor de animale.

Noua lege intră în vigoare la 1 septembrie 2024. Ca excepție, articolul care prevede majorarea pensiilor în 2024 și valoarea punctului de pensie în 2024 intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Economiști: Un mic pas înainte către echitate, dar nu rezolvă problemele de sustenabilitate ale sistemului. Avertisment: „Există în continuare pericolul intervenției arbitrare”

Noua lege a pensiilor face un mic pas înainte către echitate și sustenabilitate, prin eliminarea factorilor de corecție care au distorsionat sistemul și prin condiționarea majorării pensiilor de creșterea veniturilor la bugetul de asigurări sociale. Cu toate acestea, nu există nicio certitudine că aceste prevederi nu vor fi din nou modificate politic prin ordonanțe de urgență, iar noua lege nu rezolvă nici problemele de sustenabilitate a sistemului, mai ales pe măsură ce România se apropie de ieșirea la pensie a generației decrețeilor, arată economiștii consultați de Economedia. (Analiza detaliată, AICI)

Agenții de rating: Noua lege „Sporește riscurile fiscale deja ridicate” / „Va deraia consolidarea fiscală”

Noua lege a pensiilor din România sporește riscurile fiscale deja ridicate ale țării și adaugă presiune asupra ratingului de credit suveran al României, care se află în prezent la cel mai scăzut nivel recomandat investițiilor, cu perspectivă stabilă, au declarat analiștii de la Moody’s Investors Service și Fitch Ratings, scrie Bloomberg.

Măsurile ar avea un impact negativ asupra „indicatorilor de suportabilitate a datoriei până la sfârșitul anilor 2020, slăbind puterea fiscală a României în anii următori”, a spus Bryman într-un raport trimis Bloomberg.

Propunerea de lege a pensiilor din România ar putea implica o abatere semnificativă de la actuala traiectorie de consolidare fiscală pentru o țară care se confruntă cu unele dintre cele mai dificile date demografice dintre toate statele suverane cotate, arată S&P Global Ratings într-un comunicat.

De unde scoate Guvernul banii?

Economedia a scris, miercuri: de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor, în contextul în care ecuația bugetară pentru anul 2024 arată practic imposibil de rezolvat?

Impactul majorărilor este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.

În 2023 cu siguranță că deficitul bugetar va depăși ținta asumată în fața Comisiei Europene, după ce veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile autorităților au derapat pe baza acestor venituri umflate din pix. În 2024 ecuația arată și mai complicat, în contextul în care Guvernul trebuie să majoreze salariile profesorilor, să plătească proiecte majore de infrastructură cărora trebuie să le taie panglica de an electoral, în timp ce reduce și deficitul bugetar. Iar măsurile fiscale adoptate în acest an cu aplicare în 2024 s-ar putea să nu fie suficiente, a recunoscut însuși ministrul Finanțelor Marcel Boloș, motiv pentru care am putea vedea noi surprize chiar până la finalul anului.  (Detalii, AICI)

Ministerul Finanțelor: Este necesară creșterea taxării mediului de afaceri și a populației pentru a acoperi impactul legii pensiilor, pentru că nu au fost identificate surse suplimentare de bani

Ministerul Finanțelor afirmă că sunt necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației, care să acopere impactul bugetar de minim 33 miliarde lei al legii pensiilor, care nu a fost luat în calcul în propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2024 trimise Guvernului, arată un document obținut de Economedia.

Finanțele au arătat în avizul condițional acordat legii pensiilor că limitele de cheltuieli pentru anul 2024, propuse spre aprobare Guvernului, nu includ impactul suplimentar generat de aplicarea noii legi a pensiilor întrucât aceasta nu este adoptată.

„Având în vedere impactul suplimentar generat de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor încadrarea într-o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar nu mai este posibilă fiind necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației care să aducă un impact bugetar de minim 33 mld lei respectiv un impact bugetar minim de 1,8% din PIB începând cu anul 2025”, arată documentul.

Ministerul Finanțelor mai arată în aviz că nu a „identificat surse suplimentare de acoperire a impactului bugetar”

„Astfel, în lipsa unor măsuri legislative care să conducă la creșterea veniturilor și/sau la reducerea cheltuielilor, impactul generat de noua lege a pensiilor va determina creșterea deficitului bugetar cu procentele mai sus menționate, ceea ce va afecta considerabil traiectoria de ajustare a deficitului bugetar”, arată documentul.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii

  1. Minunat!
    Exceptional!
    Pe timpul mandatului meu pensiile au crescut cu 40% si ne mai imprumutam 30 de miliarde chiar daca asa zisa economie e varza!😡

  2. Granitele sunt ca banii: Deschise. That’s the Magic point and the magic of capitalism, in general.

    N-am fi inchisi la minte, ca europeni crestinopati cu ADN evreiesc, am importa forta de munca arhisuficienta insa inca ne bantuie tribalismele, tocmai din cauza ADN-ului, nu ?

    Singurul ADN real e ala Cultural auto-conservat prin propriul ‘egoism’.

    Unii vor intelege de unde vin aceste aparente aberatii:

    E pur si simplu fascinant cum pot unii sa vorbeasca de ‘identitate pan-europeana’ in context cu genetica lui Adam, al doilea fiu al lui D-zeu(Iisus este exclus, prin definitie, deci primul e altul..) raportat la chintesenta banului, increde oarba, nesimtire patologica a unor mungeri flamanzi ce plang in fata mortii, ca oricare alta vietuitoare(resubliniez frumusetea vietii: bogat/sarac, viermii zic ‘SMpM’ la final), cand tocmai aceste ‘tribalisme’ ‘genetice’ sunt zidurile care ne separa intr-o lume tot mai pandispana.

    Acum, sa nu ma inteleaga dl. Cristian Grosu gresit, inteleg limitele insa inteleg si cum pot fi acestea depasite.

    ‘Doamne Ajuta’ ne-a tinut pe loc si inca face ravagii dar ne plac iobagii.

    Orice paradox poate fi rezolvat cand ii acceptam limitarea, Kurt Godel. (nu pun ghilimele pt. ca demonstratia lui n-a exprimat tocmai asta, desi de acolo a plecat, Atenianul de spune ca toti atenienii mint a ajuns barbierul lui Russell, mare caracter)

    Ar mai fi multe de zis dar nu merita aceasta anexa.

    Sunt niste linii subtile intre spiritualitate, la nivel neurologic, si agende arhaice bazate pe frica, la acelasi nivel.

    Clar neavand sens aceasta discutie in acest coltisor de web dar, totusi, care ne e problema ? Am tot subliniat-o dealungul anilor : Nu mai fiti lasi.

    ‘Identitatea’ ne tine in spate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *